Cum este afectat mediul de lucru pe Aeroportul Arlanda și în alte aeroporturi atunci când se implementează tehnologii noi? Acest aspect este analizat de cercetători de la Departamentul de Tehnologia Informației din cadrul unui proiect numit „Impactul automatizării, robotizării și inteligenței artificiale asupra mediului de lucru al personalului de la sol în aeroporturi” (TARA). Am stat de vorbă cu Åsa Cajander, profesoară în interacțiunea om-mașină și coordonatoarea proiectului.
Ce fel de automatizări sunt implicate?
– În cadrul proiectului TARA, eu și doctorandul meu Jonathan Källbäcker studiem tehnologiile utilizate de personalul de la sol – adică încărcători, alimentatori și tehnicieni – în aeroporturile din Suedia. Este vorba, printre altele, despre roboți pentru bagaje, scanere digitale pentru manipularea bagajelor și sisteme automatizate de suport decizional pentru logistică. Aceste soluții tehnologice sunt folosite în activitatea zilnică și influențează modul în care sunt planificate, executate și monitorizate sarcinile de muncă.
Ce provocări apar la introducerea noii tehnologii?
– O provocare este că, uneori, tehnologia este implementată fără a se lua în considerare complet consecințele asupra mediului de lucru. Dacă tehnologia nu funcționează cum trebuie – de exemplu, dacă apar probleme de conexiune – se creează stres într-un program de lucru deja tensionat. Există și cazuri în care sarcinile devin mai fragmentate, deoarece se folosesc mai multe instrumente digitale simultan. În plus, apar deseori situații neașteptate, iar personalul trebuie să poată diagnostica și gestiona problemele direct la fața locului. Prin urmare, activitatea necesită un nivel de competență digitală mai ridicat decât în trecut.
În ce mod este afectat mediul de lucru?
– Tehnologia are atât efecte pozitive, cât și negative asupra mediului de lucru. Pozitiv prin faptul că reduce efortul fizic în anumite sarcini grele, dar negativ prin apariția unor noi tipuri de solicitări. Vorbim, de exemplu, despre leziuni ale mâinilor și umerilor cauzate de mișcări repetitive, stres tehnologic atunci când sistemele nu funcționează și dificultatea de a respecta termenele stricte din timpul operațiunilor de turnaround. Activitatea devine tot mai mult dictată de tehnologie – prin sisteme automate și instrucțiuni digitale – ceea ce poate reduce libertatea de decizie și flexibilitatea în executarea sarcinilor.
Ce ar trebui să aibă în vedere managerii?
– Pentru ca implementarea noilor tehnologii să fie un succes, managerii trebuie să ia în calcul atât utilitatea practică, cât și modul de integrare a acestora în organizație. Nu este suficient ca tehnologia să funcționeze tehnic – la fel de important este cum este introdusă în activitatea de zi cu zi.
O abordare centrată pe utilizator este esențială. Asta înseamnă ca personalul să fie implicat încă din fazele incipiente, ca experiențele și nevoile lor să fie luate în considerare și să existe structuri clare pentru feedback și adaptare continuă. Tehnologia trebuie să fie robustă, să funcționeze în condiții climatice dificile și să nu genereze noi probleme în activitatea zilnică.
În plus, este important ca aspectele legate de mediul de lucru să fie integrate încă de la început în procesul de digitalizare – și nu adăugate ulterior. În cele din urmă, managerii ar trebui să colaboreze strâns cu reprezentanții angajaților și ai sindicatelor pentru a asigura o tranziție sustenabilă.
De ce este importantă această cercetare?
– Pentru că mediul de lucru al personalului de la sol este rareori în centrul atenției atunci când se introduce tehnologie nouă, deși munca lor este fizic solicitantă și se desfășoară într-un mediu complex și reglementat. Studiind modul în care automatizarea și digitalizarea afectează aceste categorii profesionale, putem identifica riscurile din timp, întări ceea ce funcționează bine și contribui la îmbunătățirea condițiilor de muncă. Este, de asemenea, esențial pentru a face aceste profesii mai atractive, într-o perioadă în care industria se confruntă cu dificultăți în recrutare.
