De ce nu acționăm întotdeauna atunci când avem un avantaj economic clar?
Un studiu realizat de cercetători de la CEBI – Universitatea din Copenhaga și Danmarks Nationalbank arată că pasivitatea în luarea deciziilor economice nu este legată de anumite trăsături de personalitate, ci depinde în mare măsură de situația concretă în care trebuie luată decizia.
Studiul se bazează pe un volum amplu de date administrative din Danemarca și analizează două decizii financiare importante: ajustarea contribuțiilor la pensii după reformele din 2010 și 2012 și refinanțarea creditelor ipotecare cu dobândă fixă în perioada 2009–2016, când ratele dobânzilor au scăzut semnificativ.
Mulți nu acționează, chiar dacă ar avea de câștigat
Rezultatele arată că 79% dintre proprietarii de locuințe care aveau un stimulent clar pentru a-și refinanța creditul nu au făcut-o.
În același timp, 65% dintre cei analizați nu au reacționat la reformele privind pensiile.
Cu toate acestea, cercetătorii nu au găsit o legătură puternică între cele două tipuri de pasivitate. Persoanele care nu au reacționat în cazul pensiilor nu au fost, în mod sistematic, aceleași cu cele care nu au profitat de posibilitatea refinanțării creditului ipotecar.
Pasivitatea poate costa
Potrivit calculelor cercetătorilor, gospodăria tipică pierde aproximativ 3% din venitul disponibil anual chiar în primul an dacă nu reacționează la aceste stimulente economice.
Pe parcursul mai multor ani, pierderea poate deveni considerabilă.
Situația contează mai mult decât personalitatea
Cercetătorii au analizat și dacă pasivitatea este mai constantă atunci când oamenii se confruntă cu același tip de decizie.
În cazul celor două reforme privind pensiile, aproximativ 35% din variația reacțiilor a fost explicată de diferențele individuale. Acest tipar nu a fost însă observat atunci când au fost comparate deciziile privind pensiile cu cele privind creditele ipotecare.
Rezultatele indică astfel că situația concretă în care trebuie luată decizia este mai importantă decât trăsăturile personale stabile.
Concluzia cercetătorilor este că, dacă pasivitatea nu este concentrată în anumite categorii de persoane, devine dificil ca măsurile de informare să fie adresate doar unor grupuri specifice. O abordare mai eficientă ar fi ca deciziile economice să fie făcute mai simple și mai vizibile.
Studiul este publicat sub forma unui working paper cu titlul Are people systematically inactive across financial decisions? Linking evidence from mortgage and retirement saving decisions. Autorii sunt Claus Thustrup Kreiner și Søren Leth-Petersen, împreună cu Henrik Yde Andersen și Camilla Skovbo Christensen de la Danmarks Nationalbank.
Sursa: Universitatea din Copenhaga, Departamentul de Economie, 3 decembrie 2025 – De fleste af os forspilder økonomiske muligheder.
Articolul original – Universitatea din Copenhaga
