Violența bazată pe gen și violența domestică rămân frecvente în Europa, ele afectând în special femeile și fetele. UE ia măsuri pentru a le pune capăt.
Majoritatea statelor UE au legi ce combat violența motivată de genul sau orientarea sexuală a unei persoane, însă lipsa unei definiții comune a violenței bazate pe gen și a unor reguli comune împotriva acestui flagel ajută la perpetuarea lui. Din acest motiv, Parlamentul European a cerut în mod repetat o nouă legislație a UE în acest domeniu.
Femeile și fetele sunt principalele victime, dar pot fi afectați și bărbații. Persoanele LGBTIQ+ sunt și ele vizate frecvent. Acest lucru are consecințe negative atât la nivel individual cât și în cadrul familiei, al comunității și la nivel economic.
Reguli specifice pentru pedepsirea violenței bazate pe gen
Pentru a combate mai eficient violența bazată pe gen în toate statele UE, în septembrie 2021 eurodeputații au cerut Comisiei Europene incriminarea acesteia prin legislația UE, la fel ca și terorismul, traficul, criminalitatea cibernetică, exploatarea sexuală și spălarea de bani. Acest lucru ar permite definiții legale comune, standarde și pedepse minime în întreaga UE.
Inițativa vine după un apel lansat în februarie prin care Parlamentul a cerut o directivă UE pentru prevenirea și combaterea tuturor formelor de violență bazate pe gen. Atunci eurodeputații au subliniat nevoia unui protocol UE cu privire la violența bazată pe gen în vremuri de criză care să atace problema și să sprijine victimele abuzurilor domestice. Servicii cum sunt liniile de urgență, oferirea de adăpost și îngrijire medicală pentru victime ar trebui incluse în acest plan ca „servicii esențiale” în fiecare stat UE, a adăugat Parlamentul.
Violența în cuplu și în disputele legate de custodie
Se estimează că 22% dintre femei s-au confruntat cu violența fizică sau sexuală, iar 43% s-au confruntat cu violența psihologică, dar în majoritatea cazurilor nu se depun plângeri
Violența în cuplu, fenomen care s-a accentuat în timpul pandemiei, are impact asupra întregii familii. În octombrie 2021 Parlamentul a cerut măsuri urgente pentru a proteja victimele acestui tip de violență. În cazurile în care există dispute privind drepturile de încredințare a copiilor, dacă se suspectează că unul dintre parteneri exercită violență, trebuie realizată audierea copiilor de către persoane specializate într-un mediu favorabil discuțiilor cu copii. Deputații europeni au mai cerut statelor UE să ajute victimele să-și câștige independența financiară, pentru a le permite să iasă din relații abuzive și violente.
În sesiunea plenară din aprilie 2022, deputații europeni au solicitat Comisiei Europene orientări comune la nivelul UE pentru a proteja drepturile copilului în procedurile civile, administrative și de dreptul familiei. Conform rezoluției adoptate, audierea copiilor trebuie realizată de un judecător sau expert cu pregătire specială, fără a se face vreo presiune, inclusiv din partea părinților. Deputații au cerut totodată țărilor UE să adopte măsuri de conexare a spețelor penale și civile pentru a evita discrepanțele între măsurile judiciare și alte decizii legale care ar putea fi dăunătoare pentru copii.
Hărțuirea sexuală și violența online
Pandemia Covid-19 a condus la o creștere dramatică a violenței împotriva femeilor pe rețelele sociale și pe internet în general. În decembrie 2021 eurodeputații au solicitat UE să adopte o definiție comună a violenței online bazate pe gen și să o facă pedepsibilă prin lege, cu pedepse minime și maxime armonizate pentru toate statele. Această solicitare a fost construită pe baza unui raport din 2016 cu privire la hărțuirea online.
Printre acțiunile care ar trebui pedepsite, Parlamentul enumeră hărțuirea online; urmărirea online (cyber stalking); încălcarea intimității; înregistrarea și distribuirea de imagini cu agresiuni sexuale; controlul sau supravegherea la distanță (inclusiv cu aplicații spion); amenințări și îndemnuri la violență; incitare la ură sexistă; încurajarea auto-vătămării; accesul nelegitim la mesaje sau conturi pe rețele sociale; încălcarea interdicțiilor de comunicare impuse de tribunale; și traficul de ființe umane.
Convenția de la Istanbul
Finalizarea aderării UE la Convenția de la Istanbul privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice rămâne o prioritate politică. Toate statele UE au semnat Convenția, însă unele nu au ratificat-o încă. În ianuarie 2021, Parlamentul a salutat intenția Comisiei de a propune măsuri pentru atingerea obiectivelor Convenției de la Istanbul în 2021 dacă unele state membre continuă să blocheze ratificarea acesteia la nivelul UE.
Mutilarea genitală a femeilor
Parlamentul a adoptat legi și rezoluții pentru a ajuta la eliminarea mutilării genitale a femeilor în întreaga lume. Deși această practică este ilegală în UE și unele state membre o pedepsesc chiar atunci când are loc în afara lor, se estimează că în jur de 600 000 de femei care trăiesc în Europa au fost supuse mutilării genitale și alte 180 000 de fete sunt în situație de risc crescut în 13 țări europene.
În 2019, Restorers, un grup de cinci studente din Kenya care au dezvoltat o aplicație pentru a ajuta fetele să facă față mutilării genitale au ajuns între finaliștii Premiului Saharov pentru libertate de gândire.
În 2014 Parlamentul a acordat Premiul Saharov ginecologului congolez Denis Mukwege pentru munca acestuia cu mii de victime ale violului și violenței sexuale brutale din Republica Democrată Congo.
Principalele victime: femeile
- Una din trei femei din UE a trecut prin violențe fizice și/sau sexuale începând de la vârsta de 15 ani
- Mai mult de jumătate dintre femei a fost hărțuită sexual
- În aproape un caz din cinci violența împotriva femeilor este înfăptuită de un partener intim
(Sursa: Violența împotriva femeilor, sondaj la nivelul UE comandat în 2014 de Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene)
