Conținutul generat de inteligența artificială se poate răspândi rapid online – în special prin rețelele sociale – și poate provoca confuzie prin dezinformare. Modelele tot mai avansate fac din ce în ce mai dificil, chiar și pentru experți, să distingă adevărul de fals.
Deepfakes și provocarea dezinformării
Noile actualizări au îmbunătățit capacitatea modelelor AI de a produce conținut credibil, ceea ce a generat provocări noi: prevenirea răspândirii și contracararea efectelor. Organizația TrueMedia, fondată de cercetătorul în AI Oren Etzioni, lucrează la identificarea conținutului fals, dar chiar și instrumentele avansate pot fi păcălite.
În paralel, giganți tehnologici precum OpenAI, Google, Meta și TikTok au semnat voluntar un acord prin care încearcă să limiteze răspândirea dezinformării generate de AI. Totuși, fiind vorba de platforme „open source”, oricine le poate folosi, ceea ce crește riscul ca tehnologia să fie exploatată pentru a crea deepfakes tot mai sofisticate.
Exemple recente arată și limitele instrumentelor de verificare. O fotografie cu Trump având degetele însângerate nu a putut fi validată sau infirmată de sistemele automate, deoarece semăna cu imagini reale de la atentatul din timpul campaniei sale electorale.
Influența politică
Experții avertizează că dezinformarea poate influența comportamentul alegătorilor. Riscul crește atunci când politicienii înșiși distribuie conținut fals. Un exemplu este Trump, care a publicat un videoclip manipulat în care Obama apărea arestat la Casa Albă – clipul a circulat inițial pe TikTok și abia apoi pe contul său de Truth Social. Materialul nu era marcat clar ca satiră.
Astfel, AI în politică poate alimenta campanii tot mai emoționale, deoarece conținutul controversat atrage cea mai mare vizibilitate.
Rețele sociale și riscuri viitoare
Rețelele sociale au devenit canale esențiale de comunicare politică, mai ales pentru a ajunge la alegătorii tineri. Însă algoritmii lor pot favoriza conținutul polarizant.
În Germania, partidul populist de dreapta AfD, acuzat frecvent de extremism, a avut un succes remarcabil pe TikTok. Potrivit Deutsche Welle, sprijinul din partea tinerilor alegători a fost semnificativ mai mare decât în alte grupe de vârstă, în paralel cu o campanie foarte activă pe platformă.
În România, candidatul de extremă dreapta Călin Georgescu a câștigat primul tur al alegerilor după ce conturi neverificate pe TikTok i-au distribuit masiv conținutul, iar plățile către influenceri au fost dezvăluite. BBC a relatat că platforma ar fi putut avea o influență directă asupra rezultatului scrutinului.
Concluzie
Dezvoltarea tehnologică nu poate fi oprită, dar societatea trebuie să fie pregătită să reacționeze și să propună soluții la timp. În lipsa unor măsuri de limitare a dezinformării, riscul este ca neîncrederea în toate informațiile să crească.
Surse:
The New York Times
BBC
Deutsche Welle
