Persoanele cu diabet de tip 2 au un risc crescut de boli cardiovasculare și deces prematur din cauza aterosclerozei, iar cercetătorii caută explicații pentru acest fenomen. Un grup de cercetători de la Universitatea Lund a identificat acum mecanisme moleculare care pot explica acest risc crescut. Descoperirea lor ar putea duce la tratamente mai precise împotriva aterosclerozei asociate diabetului de tip 2.
Persoanele cu diabet de tip 2 prezintă un risc mai mare de accident vascular cerebral, infarct miocardic și moarte prematură din cauza aterosclerozei, dar până acum mecanismele care stau la baza acestui risc crescut erau necunoscute. Andreas Edsfeldt și Isabel Gonçalves, cercetători la Centrul pentru Diabet al Universității Lund, au condus un studiu care a analizat diferențele dintre plăcile aterosclerotice la persoanele cu și fără diabet de tip 2.
Cercetătorii din spatele studiului publicat în Nature Communications sunt, de asemenea, medici la clinica de cardiologie a Spitalului Universitar Skåne din Malmö. Ei tratează numeroși pacienți cu diabet de tip 2 care au dezvoltat boli cardiovasculare. În prezent, aproximativ 537 de milioane de adulți din întreaga lume suferă de o formă de diabet, dintre care 90% au diabet de tip 2. În Suedia, aproape 600.000 de persoane suferă de diabet, iar dintre acestea, 85-90% au diabet de tip 2.
– Un accident vascular cerebral sau un infarct miocardic duce adesea la o scădere a calității vieții și, în cel mai rău caz, la moarte. Deoarece știm că persoanele cu diabet de tip 2 prezintă un risc crescut de astfel de evenimente, avem obiective terapeutice mai stricte pentru această grupă de pacienți în ceea ce privește ateroscleroza. Tratamentele actuale vizează în principal factorii de risc precum stilul de viață, nivelul lipidelor din sânge și tensiunea arterială, indiferent dacă pacientul are diabet sau nu. Studiul nostru oferă dovezi suplimentare că persoanele cu diabet de tip 2 ar putea avea nevoie de tratamente noi, direcționate către mecanisme moleculare specifice ale aterosclerozei, explică Andreas Edsfeldt, cardiolog și conferențiar la Centrul pentru Diabet al Universității Lund.
Lipsa proteinelor protectoare
Cercetătorii au realizat analize detaliate ale plăcilor aterosclerotice prelevate de la 219 pacienți cu boli cardiovasculare, dintre care 72 sufereau de diabet de tip 2. Plăcile aterosclerotice sunt formate din grăsimi, celule, calciu și țesut conjunctiv care se acumulează în pereții vaselor de sânge. Studiul a arătat că plăcile pacienților cu diabet de tip 2 conțineau niveluri mai scăzute de proteine conjunctive protectoare comparativ cu cele ale pacienților fără diabet. Cauza pare să fie lipsa unui factor de creștere specific, numit TGF-beta2. De asemenea, cercetătorii au constatat că nivelurile ridicate de zahăr din sânge sunt asociate cu o scădere a nivelului de țesut conjunctiv protector în plăcile aterosclerotice, ceea ce crește riscul de accident vascular cerebral sau infarct miocardic.
– Nivelurile ridicate de zahăr din sânge au fost corelate cu o reducere a cantității de proteine protectoare și de țesut conjunctiv din plăcile aterosclerotice, ceea ce a dus la un risc mai mare de complicații cardiovasculare în timp. Descoperirile sugerează că este esențial să se mențină un control adecvat al glicemiei pentru a reduce riscul de boli cardiovasculare și că un control slab al zahărului din sânge poate afecta capacitatea organismului de a produce proteine protectoare în plăcile aterosclerotice, explică Andreas Edsfeldt.
În studiile viitoare, cercetătorii vor explora modul în care aceste cunoștințe pot fi utilizate pentru a dezvolta tratamente noi care să prevină bolile cardiovasculare la persoanele cu diabet de tip 2.
– Sperăm că aceste descoperiri vor contribui la dezvoltarea unor tratamente personalizate care să reducă riscul de accident vascular cerebral și infarct miocardic la pacienții cu diabet de tip 2. O posibilitate ar fi dezvoltarea unui medicament care să crească nivelul de proteine protectoare din plăcile aterosclerotice sau un tratament care să stabilizeze aceste plăci, spune Isabel Gonçalves, profesor de cardiologie la Centrul pentru Diabet al Universității Lund și medic primar la Spitalul Universitar Skåne.
