Fenomenul climatic periodic El Niño – care provoacă fenomene meteorologice extreme, precum secetă, inundații și incendii de vegetație – este mai vechi decât se credea anterior. Oamenii de știință au demonstrat acum că acest fenomen natural există de 250 de milioane de ani, încă de pe vremea când continentele erau unite în supercontinentul Pangeea.
El Niño este un fenomen oceanic care, împreună cu fenomenul atmosferic Oscilația Sudică (Southern Oscillation), reapare în estul Oceanului Pacific cu o frecvență de doi până la șapte ani. Cele două fenomene sunt interconectate și sunt denumite împreună ENSO (El Niño – Southern Oscillation). Fenomenul durează, de obicei, între nouă și doisprezece luni, atingând apogeul în perioada Crăciunului (de unde provine și numele El Niño = Pruncul Sfânt).
Fenomenul influențează temperatura, viteza și intensitatea curenților oceanici. De asemenea, El Niño lasă amprente asupra condițiilor meteorologice locale și regionale. Fenomenele meteorologice extreme, precum seceta, inundațiile și incendiile de vegetație, afectează milioane de oameni din America de Sud și Australia.
Până acum, nu se știa cât de departe în timp se întinde acest fenomen climatic. Însă, într-un nou studiu publicat în revista științifică Proceedings of the National Academy of Sciences (PNAS), o echipă internațională de cercetători a confirmat că El Niño și Oscilația Sudică au o istorie de cel puțin 250 de milioane de ani.
– Prin simulări climatice, am descoperit că ENSO a fost un fenomen climatic important cu mult înainte de apariția umanității. A fost o descoperire majoră pentru noi, spune Zhengyao Lu, cercetător în geografia naturală la Universitatea Lund, care a participat la studiu.
El Niño a fost și mai puternic în trecut
Folosind un model climatic global și calcule ale proceselor atmosferice și oceanice, cercetătorii au reușit să cartografieze istoria ENSO în intervale de câte zece milioane de ani. Spre surprinderea lor, s-a descoperit că fenomenul a fost semnificativ mai puternic în anumite perioade istorice comparativ cu zilele noastre. Studiul oferă cercetătorilor indicii valoroase pentru a înțelege modul în care fenomenul interacționează cu schimbările climatice actuale.
– O mai bună înțelegere a istoriei ENSO ne poate oferi perspective noi asupra modului în care acest fenomen s-ar putea schimba în viitor. Rezultatele sugerează că ENSO va continua să fie cea mai importantă sursă de variații climatice anuale la nivel global, explică Zhengyao Lu.
Noul studiu ajută cercetătorii să dezvolte modele climatice mai realiste, luând în considerare topografia, nivelurile de gaze cu efect de seră, radiația solară și batimetria. Zhengyao Lu afirmă că această cercetare va furniza informații valoroase pentru prognozele climatice viitoare.
– Evenimentele recente și viitoare de El Niño extrem pot fi determinate în principal de schimbările climatice provocate de activitatea umană. Totuși, pe o scară temporală de 250 de milioane de ani, variațiile naturale și alți factori au provocat schimbări mai mari. Este, oricum, extrem de important să înțelegem cum se comportă acest fenomen climatic într-o lume tot mai caldă, concluzionează Zhengyao Lu.
Studiul – condus de Universitatea Duke și Universitatea Peking – este publicat în PNAS: Persistently active El Niño-Southern Oscillation since the Mesozoic.
Sursa: Universitatea Lund Suedia