luni, octombrie 3, 2022

Serviciile digitale: norme de referință pentru un mediu online sigur și deschis

Noul cadru de reglementare digital al UE stabilește standarde fără precedent referitoare la responsabilitatea companiilor online, în cadrul unei piețe digitale deschise și competitive.

Parlamentul a organizat marți votul final cu privire la noul Act legislativ privind serviciile digitale (DSA) și la Actul legislativ privind piețele digitale (DMA), în urma unui acord la care au ajuns Parlamentul și Consiliul la 23 aprilie și, respectiv, la 24 martie. Cele două propuneri legislative urmăresc să abordeze efectele pe care le are industria tehnologică asupra societății și economiei prin stabilirea unor standarde clare privind modul în care acestea funcționează și furnizează servicii în Uniunea Europeană, în conformitate cu drepturile și valorile fundamentale ale Uniunii.

Actul legislativ privind serviciile digitale a fost adoptat cu 539 voturi pentru, 54 împotrivă și 30 abțineri. Actul legislativ privind piețele digitale a fost adoptat cu 588 voturi pentru, 11 împotrivă și 31 abțineri.

Ceea ce este ilegal offline ar trebui să fie ilegal și online

Actul legislativ privind serviciile digitale (DSA) stabilește obligații clare pentru furnizorii de servicii digitale, cum ar fi platformele de comunicare socială sau piețele online. Ele trebuie să împiedice răspândirea conținutului ilegal, dezinformarea online și alte riscuri pentru societate. Aceste cerințe sunt proporționale cu dimensiunea platformelor și cu riscurile pe care le prezintă pentru societate.

Noile obligații includ:

– noi măsuri pentru a combate conținutul ilegal online și obligația platformelor de a interveni rapid, respectând în același timp drepturile fundamentale, inclusiv libertatea de exprimare și protecția datelor;

– o mai bună trasabilitate și controale ale comercianților pe piețele online pentru a garanta că produsele și serviciile sunt sigure; inclusiv inițierea unor verificări aleatorii pentru a se asigura că nu reapar conținuturile ilegale;

– o mai mare transparență și responsabilitate a platformelor, de exemplu prin furnizarea de informații clare despre modul în care se moderează conținutul sau despre folosirea algoritmilor pentru a recomanda conținuturi (așa-numitele „sisteme de recomandare”, bazate pe preferințele utilizatorilor și pe istoricul conținuturilor accesate în timp); utilizatorii vor putea contesta deciziile de moderare a conținutului;

– interzicerea practicilor înșelătoare și a anumitor tipuri de publicitate direcționată, cum ar fi anunțurile publicitare care vizează copiii și cele bazate pe date sensibile. Vor fi interzise așa-numitele „elemente de design manipulator” (dark patterns) și practicile înșelătoare menite să manipuleze alegerile utilizatorilor.

Platformele online și motoarele de căutare foarte mari (cu minimum 45 de milioane de utilizatori lunar) prezintă cel mai mare risc. Ele vor trebui să respecte obligații mai stricte, sub supravegherea Comisiei. Ele includ prevenirea riscurilor sistemice (cum ar fi diseminarea conținutului ilegal, dar și efectele negative asupra drepturilor fundamentale, asupra proceselor electorale și asupra violenței bazate pe gen sau asupra sănătății mintale) și fac obiectul unor audituri independente. Aceste platforme vor trebui să le ofere utilizatorilor și opțiunea de a refuza recomandări bazate pe crearea de profiluri. De asemenea, ele vor trebui să faciliteze autorităților și cercetătorilor agreați accesul la datele și algoritmii lor.

O listă cu obligații și interdicții pentru controlorii fluxului de informație

Actul legislativ privind piețele digitale (DMA) stabilește obligații pentru platformele online mari care acționează în calitate de „controlori ai fluxului de informație” (gatekeepers – platforme a căror poziție dominantă online le face greu de evitat de către consumatori) pe piața digitală, pentru a asigura un mediu de afaceri mai echitabil și mai multe servicii pentru consumatori.

Pentru a preveni practicile comerciale neloiale, aceste platforme vor trebui:

– să le permită terților să interopereze cu serviciile lor, ceea ce înseamnă că platformele mai mici vor putea solicita ca platformele de mesagerie dominante să le permită utilizatorilor lor să facă schimb de mesaje, să trimită mesaje vocale sau fișiere de la o aplicație de mesagerie la alta. Acest lucru le va oferi utilizatorilor o gamă mai largă de opțiuni și va evita așa-numitul „efect de blocare” atunci când sunt limitați la o singură aplicație sau platformă;

– să le permită utilizatorilor comerciali să acceseze datele pe care le generează pe platforma controlorului fluxului de informație, să își promoveze propriile oferte și să încheie contracte cu clienții lor în afara platformei oferite de controlor.

Controlorii fluxului de informație nu mai pot:

– să își clasifice propriile servicii sau produse într-un mod mai favorabil pe platformele proprii (concept cunoscut ca „autofavorizare”) comparativ cu alte părți terțe;

– să împiedice utilizatorii să dezinstaleze cu ușurință orice software sau aplicație preîncărcată sau să utilizeze aplicații sau magazine de aplicații terțe;

– să prelucreze datele cu caracter personal ale utilizatorilor pentru publicitate direcționată, cu excepția cazului în care se obține în mod explicit consimțământul lor.

Sancțiuni

Pentru a garanta că noile norme din Actul legislativ privind piețele digitale sunt puse în aplicare în mod corespunzător și în conformitate cu dinamismul sectorului digital, Comisia poate face investigații de piață. Dacă un controlor al fluxului de informație nu respectă normele, Comisia îi poate impune amenzi de până la 10% din cifra sa de afaceri mondială totală din exercițiul financiar precedent sau de până la 20% în caz de nerespectare repetată.

Citate

Christel Schaldemose (S&D, Danemarca), raportoare pentru Actul legislativ privind serviciile digitale, a declarat: „De prea mult timp, giganții din domeniul tehnologiei au beneficiat de lipsa normelor. Lumea digitală s-a transformat într-un vest sălbatic unde cel mai mare și mai puternic stabilește normele. Dar situația se va schimba, prin introducerea Actului legislativ privind serviciile digitale. Normele și drepturile vor fi consolidate. Deschidem cutia neagră a algoritmilor, pentru a înțelege cum sunt făcuți banii în spatele acestor platforme sociale.”

Andreas Schwab (PPE, Germania), raportor pentru Actul legislativ privind piețele digitale, a declarat: „Nu mai acceptăm supraviețuirea celor mai puternici financiar. Scopul pieței unice digitale este ca Europa să aibă cele mai bune companii, nu doar cele mai mari. Acesta este motivul pentru care trebuie să ne concentrăm asupra punerii în aplicare a acestei legislații. Avem nevoie de o bună supraveghere pentru a ne asigura că regulile funcționează. Numai odată ce vom avea un dialog între egali vom fi în măsură să obținem respectul pe care UE îl merită; iar acest lucru este datorat cetățenilor și industriei noastre.”

Următorii pași

Odată adoptate oficial de Consiliu în iulie (DMA) și septembrie (DSA), ambele acte vor fi publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și vor intra în vigoare la douăzeci de zile de la publicare.

Actul legislativ privind serviciile digitale va fi direct aplicabil în întreaga Uniune, fie la cincisprezece luni de la intrarea în vigoare, fie de la 1 ianuarie 2024 (se va aplica data care survine mai târziu). În ceea ce privește obligațiile care le revin platformelor online și motoarelor de căutare online foarte mari, actul se va aplica mai devreme – la patru luni după ce platformele și motoarele vizate sunt desemnate ca atare de către Comisie.

Actul legislativ privind piețele digitale va începe să se aplice la șase luni de la intrarea sa în vigoare. Odată desemnați, controlorii fluxului de informație vor avea la dispoziție maximum șase luni ca să respecte noile obligații.

Articole similare

- Publicitate -