miercuri, noiembrie 30, 2022

Schengen: provocări la adresa zonei fără frontiere

Schengen se confruntă cu probleme care pot pune în pericol însăși existența acestui spațiu. Detalii despre aceste probleme și consecințele acestora pentru zona fără frontiere.

Spațiul Schengen a fost pus la încercare în ultimul deceniu din cauza unor crize succesive. Conform regulilor Schengen reintroducerea controalelor la frontierele interne trebuie să fie o măsură temporară și excepțională. Anumite state UE au introdus aceste controale ca reacție la fluxul considerabil de refugiați în UE în 2015 și după atacurile teroriste din Europa. Fluxul migranților și al solicitanților de azil a fost considerat o amenințare la adresa securității interne, iar statele membre afectate au folosit dispozițiile Codului Frontierelor Schengen pentru a introduce controale la frontierele interne.

Izbucnirea pandemiei Covid-19 în 2020 a împins și ea câteva țări UE la reintroducerea controalelor la frontiere, în încercarea de a împiedica răspândirea virusului.

Cât costă și pe cine afectează controalele interne

Controalele la frontieră împiedică circulația liberă a persoanelor, bunurilor și serviciilor în întreaga UE. Cel mai mare impact îl suferă transportul transfrontalier de mărfuri, lucrătorii care merg la muncă peste frontieră (1,7 milioane de lucrători din UE traversează o frontieră în fiecare zi pentru a merge la muncă) și turismul.

Există costuri administrative și de infrastructură pentru sectorul public. Pe o perioadă de doi ani, costul controalelor la frontieră este estimat la 25-50 de miliarde de euro (costuri unice) și două miliarde de euro pentru costurile de funcționare anuale. Mai multe detalii în acest dosar EPRS.

Consolidarea spațiului Schengen

UE a adoptat recent mai multe măsuri pentru consolidarea integrității spațiului Schengen:

– în aprilie 2017 au fost introduse controale sistematice la frontierele externe ale UE pentru toate persoanele care intră în UE – inclusiv cetățenii UE

– un nou sistem de înregistrare a intrărilor și ieșirilor pentru a înregistra călătoriile cetățenilor din afara spațiului Schengen și pentru a accelera controalele

– consolidarea supravegherii externe a frontierei prin crearea Agenției Europene de Frontieră și Coastă

– mai multe competențe pentru Europol, agenția de poliție a UE, de a intensifica lupta împotriva terorismului.

Redresarea spațiului Schengen

În decembrie 2021 Comisia Europeană a propus revizuirea regulilor ce guvernează spațiul Schengen, pentru a se asigura că reintroducerea controalelor interne rămâne o măsură de ultimă instanță și pentru a încuraja folosirea unor măsuri alternative, cum ar fi controale specifice de poliție și o cooperare îmbunătățită a forțelor de poliție.

Parlamentul European are în lucru această propunere. Deputații europeni au obiectat în repetate ocazii împotriva reintroducerii frecvente a controalelor, care împiedică libera circulație a persoanelor în UE.

Printr-un vot din 18 octombrie 2022 eurodeputații au reiterat apelul lor pentru admiterea României și Bulgariei cât mai curând în spațiul Schengen, subliniind că libera circulație se află în centrul proiectului UE.

Pe 10 noiembrie 2022 Parlamentul a votat în favoarea aderării Croației la zona de liberă circulație până la sfârșitul lui 2022.

Acest articol a fost publicat inițial în mai 2018 și a fost actualizat ultima dată în noiembrie 2022.

Spațiul Schengen
  • 26: numărul de țări din Spațiul Schengen
  • 4: membri Schengen din afara UE – Norvegia, Islanda, Lichtenstein și Elveția
  • 6: state UE nu fac parte din Schengen – Regatul Unit, Irlanda, România, Bulgaria, Cipru, Croația
  • 50.000: kilometri de frontieră externă a Spațiului Schengen

Articole similare

- Publicitate -