luni, octombrie 3, 2022
Acasă Blog

PE adoptă noi norme privind salariile minime adecvate pentru toți lucrătorii din UE

Foto: Tiger Lily/Pexels
  • Salariul minim ar trebui să asigure un standard de viață decent
  • Normele UE vor respecta practicile de stabilire a salariilor de la nivel național
  • În țările în care negocierea colectivă acoperă mai puțin de 80% din lucrători, aceasta va fi consolidată
  • Dacă normele sunt încălcate, lucrătorii, reprezentanții lor și membrii de sindicat au dreptul la reparații

Salariile minime din toate țările UE ar trebui să permită standarde de viață și de muncă decente, iar statele membre ar trebui să promoveze negocierea colectivă a salariilor.

Cu 505 voturi pentru, 92 împotrivă și 44 abțineri, Parlamentul a adoptat miercuri o nouă legislație privind salariile minime adecvate în UE.

Legislația UE, convenită cu Consiliul în iunie, urmărește să amelioreze condițiile de viață și de muncă ale tuturor lucrătorilor din UE, precum și să promoveze progresul economic și social. În acest scop, ea stabilește cerințe minime pentru caracterul adecvat al salariilor minime prevăzute de legislația națională și/sau de acordurile colective și ameliorează accesul efectiv al lucrătorilor la protecția salariului minim.

Noua directivă ar trebui să se aplice tuturor lucrătorilor din UE care au un contract de muncă sau raporturi de muncă. Țările UE în care salariul minim este deja protejat exclusiv prin acorduri colective nu vor fi obligate să introducă aceste norme și nici să facă acordurile respective universal aplicabile.

Evaluarea caracterului adecvat al salariului minim

Stabilirea salariului minim rămâne o prerogativă națională, însă statele membre trebuie să garanteze că salariile minime pe care le stabilesc le permit lucrătorilor un trai decent, ținând seama de costul vieții și de nivelul general al salariilor. Pentru evaluarea caracterului adecvat al salariilor lor minime legale existente, statele membre pot să utilizeze ca referință un coș de bunuri și servicii la prețuri reale sau pot să le fixeze la 60% din salariul median brut și 50% din salariul mediu brut.

Încurajarea negocierilor colective

Potrivit noilor norme aprobate astăzi de eurodeputați, negocierea colectivă la nivel de sector și la nivel intersectorial este un factor esențial în asigurarea unui nivel adecvat al salariului minim și, în consecință, trebuie încurajată și consolidată. În țările în care negocierea colectivă acoperă mai puțin de 80% din lucrători, statele membre trebuie să stabilească – cu implicarea partenerilor sociali – un plan de acțiune pentru creșterea gradului de acoperire al acesteia.

Monitorizarea și dreptul la reparații

Textul convenit obligă țările UE să creeze un sistem de punere în aplicare, inclusiv o monitorizare fiabilă, controale și inspecții pe teren, pentru a asigura conformitatea și a combate subcontractarea abuzivă, activitatea independentă fictivă, nedeclararea orelor suplimentare sau creșterea intensității muncii.

Citate

Raportorul Dennis Radtke (PPE, Germania) a declarat: „Situația actuală demonstrează încă o dată în mod clar că avem nevoie de un parteneriat social solid și funcțional în Europa. Politica nu poate oferi un răspuns cuprinzător la fiecare aspect al acestei crize.”

Raportoarea Agnes Jongerius (S&D, Olanda) a declarat: „Prețurile alimentelor, energiei și locuințelor sunt în creștere. Oamenii se străduiesc cu adevărat să facă față cheltuielilor de zi cu zi. Nu avem timp de pierdut, munca trebuie să aducă din nou beneficii. Această directivă stabilește standardele pentru cum ar trebui să arate un salariu minim adecvat. În același timp, oferim un impuls negocierilor colective, astfel încât mai mulți lucrători să fie mai bine protejați.”

Etapele următoare

Se preconizează ca acordul să fie aprobat oficial de Consiliu în septembrie. Statele membre au apoi la dispoziție doi ani pentru a se conforma directivei.

Context

În iulie membrii Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale au susținut acordul neoficial la care s-a ajuns cu Consiliul la 6 iunie 2022.

Cele mai mari salarii minime sunt în Luxemburg, Irlanda și Germania, iar cele mai mici în Bulgaria, Letonia și Estonia. În UE 21 din 27 de țări au salariu minim prevăzut de lege, iar în celelalte șase (Austria, Cipru, Danemarca, Finlanda, Italia și Suedia) nivelurile salariilor sunt determinate prin negocieri salariale colective.

Achiziționarea de vaccinuri împotriva COVID-19 de către UE: Curtea de Conturi Europeană consideră că trebuie desprinse o serie de învățăminte

Foto: Pixabay

Sistemul centralizat special conceput al UE pentru achiziționarea de vaccinuri a permis crearea unui portofoliu inițial diversificat de vaccinuri candidate și achiziționarea unui număr suficient de doze de vaccinuri împotriva COVID-19. UE a început însă achizițiile mai târziu decât Regatul Unit și SUA, iar atunci când au apărut deficite grave de aprovizionare în prima jumătate a anului 2021, a devenit clar că majoritatea contractelor semnate de Comisia Europeană nu conțineau dispoziții specifice pentru a remedia perturbările în aprovizionare. Într-un raport special publicat astăzi, Curtea de Conturi Europeană concluzionează că performanța procesului de achiziții nu a fost suficient evaluată. Curtea observă, de asemenea, că Comisia nu a examinat și nici nu a efectuat încă o analiză comparativă a acestui proces cu scopul de a desprinde învățăminte pentru viitor și, în prezent, nici nu intenționează să își testeze sistemul de achiziții publice în caz de pandemie prin teste de rezistență sau simulări.

„Întrebarea dacă Comisia și statele membre au achiziționat în mod eficace vaccinuri împotriva COVID-19 este una foarte pertinentă”, a declarat doamna Joëlle Elvinger, membra Curții de Conturi Europene care a condus auditul. „Acest subiect a fost ales având în vedere rolul central pe care l-au jucat vaccinurile în răspunsul la pandemia de COVID-19, natura fără precedent a implicării UE în achiziționarea de vaccinuri și cheltuielile implicate. Constatările Curții au scopul de a contribui la dezvoltarea continuă a capacităților de pregătire și de răspuns ale UE în caz de pandemie.”

Atunci când a început procesul de achiziții de vaccinuri al UE, la jumătatea anului 2020, nu se știa dacă sau când va ajunge pe piață un vaccin împotriva COVID-19. Întrucât a trebuit să acționeze înainte de a dispune de date științifice clare privind siguranța și eficacitatea vaccinurilor candidate, UE a ales să sprijine o serie de candidați pentru a crea un portofoliu inițial compus din vaccinuri fabricate pe baza unor tehnologii diferite și de către producători diferiți. Până în noiembrie 2021, Comisia semnase contracte în valoare de 71 de miliarde de euro în numele statelor membre pentru a achiziționa până la 4,6 miliarde de doze de vaccin împotriva COVID-19. Majoritatea acestor contracte sunt acorduri preliminare de achiziție, în cadrul cărora Comisia împarte riscul de dezvoltare a unui vaccin cu producătorii de vaccinuri și sprijină pregătirea unei capacități de producție la scară mare prin plăți în avans de la bugetul UE.

Negocierile au urmat o procedură de achiziții publice prevăzută în Regulamentul financiar al UE, dar esența procesului a fost reprezentată de negocierile preliminare care au avut loc înainte de transmiterea unei invitații de participare la licitație. Până la sfârșitul verii anului 2021, UE obținuse suficiente doze pentru a vaccina cel puțin 70 % din populația adultă, după ce s-a confruntat cu grave deficite de aprovizionare din partea a doi producători în prima jumătate a anului 2021. Comisia putea să acționeze în justiție producătorii și într-un caz a făcut acest lucru. Totuși, potrivit Curții, negociatorii UE nu au analizat pe deplin provocările legate de producție și de lanțul de aprovizionare inerente producției de vaccinuri decât după semnarea majorității contractelor. Clauzele contractuale au evoluat în timp și, în comparație cu contractele semnate în 2020, cele semnate în 2021 conțin dispoziții mai stricte cu privire la aspecte esențiale, cum ar fi calendarele de livrare și locul de producție. Clauzele negociate sunt diferite pentru fiecare contract, cu excepția celor vizând respectarea principiilor prevăzute de Directiva privind răspunderea pentru produsele cu defect. Statele membre au acceptat să reducă riscurile suportate de producători în legătură cu răspunderea pentru efectele adverse (principiul partajării riscurilor din cadrul strategiei privind vaccinurile). Dispozițiile din contractele încheiate cu producătorii de vaccinuri împotriva COVID-19 diferă de practica anterioară pandemiei, întrucât statele membre au preluat o parte a riscului financiar asumat în mod normal de producătorii de vaccinuri.

Comisia a propus ca abordarea privind achizițiile publice stabilită în contextul pandemiei de COVID19 să fie utilizată în continuare în cazul viitoarelor crize sanitare, dar nici raportul Comisiei, nici cel al Consiliului privind „învățămintele desprinse” în urma pandemiei de COVID-19 nu au examinat performanța procesului de achiziție de vaccinuri dincolo de rezultatul său general. Curtea recomandă elaborarea unor orientări privind achizițiile publice în caz de pandemie pe baza învățămintelor desprinse și supunerea la teste de rezistență a abordării UE privind achizițiile publice de contramăsuri medicale pentru ca aceasta să fie mai bine pregătită în viitor, în caz de necesitate.

Informații generale
Fondurile pentru achizițiile de vaccinuri au provenit în principal din contribuții directe de la bugetele statelor membre și în parte din Instrumentul de sprijin de urgență (Emergency Support
Instrument – ESI), un instrument de finanțare gestionat direct de Comisie, care îi permite acesteia să ofere sprijin în interiorul UE în caz de dezastre. Raportul special nr. 19/2022, intitulat „Achiziționarea de vaccinuri împotriva COVID-19 de către UE

– După unele dificultăți inițiale, au fost asigurate suficiente doze, dar performanța procesului nu a fost suficient evaluată”, este disponibil pe site-ul Curții. Auditul care face obiectul acestui raport aprofundează problematica abordată în documentul de analiză intitulat „Contribuția inițială a UE la răspunsul în materie de sănătate publică adus la pandemia de COVID-19”, publicat de Curte în 2021.

Scopul acestui comunicat de presă este să prezinte mesajele principale ale raportului special adoptat de Curtea de Conturi Europeană. Textul
integral al raportului este disponibil la adresa eca.europa.eu.

 

Noii refugiați

Bild Mosinikan1407-Pixabay

Schimbările climatice nu reprezintă doar o amenințare sub forma dezastrelor naturale, a ecosistemelor tensionate și a costurilor pentru societate pentru prevenirea și remedierea acestor probleme. Pe lângă un impact biologic și economic, schimbările climatice pot avea și un impact uman.

Schimbările climatice pot provoca diferite tipuri de daune, în funcție de regiunea din care se așteaptă să fugă oamenii, dar motivele comune pentru care oamenii aleg să se mute dintr-o anumită regiune sunt seceta (care duce la deficit de apă și dificultăți în agricultură), creșterea nivelului mării (care , printre altele, riscurile ca insulele să ajungă sub suprafața apei) și alte fenomene meteorologice extreme precum furtunile puternice și ploile mai abundente care îngreunează viața sau produc pagube care fac zona mai mult sau mai puțin nelocuibilă. Potrivit unui raport al IEP, Institute for Economics and Peace, care apare într-un articol al The Guardian, schimbările climatice ar putea însemna că 1,2 miliarde de oameni din 31 de țări vor ajunge refugiați în următorii 30 de ani.

Această cifră se datorează faptului că aceste țări nu sunt suficient de rezistente pentru a face față diferitelor tipuri de amenințări de mediu și că unele dintre aceste țări, de exemplu Nigeria, Angola și Uganda, sunt, de asemenea, estimate a avea o creștere a populației în perioada în care țările sunt considerate că încep să fie afectate de schimbările climatice care declanșează deplasări. Potrivit articolului, această deplasare se datorează diverselor cauze legate de încălzirea globală, cum ar fi seceta și alte fenomene meteorologice extreme, penuria de apă și o aprovizionare mai nesigură cu alimente. O parte a mișcării poate, pe lângă faptul că este condusă de schimbările de mediu, și de alte conflicte privind accesul la apă curată și alimente, în cazurile în care există conflicte privind resursele. Problema constă, de exemplu, în calculul care s-a făcut referitor la disponibilitatea apei. Calculul a constatat că accesul la apă a scăzut cu 60% față de acum 50 de ani, în timp ce accesul la alimente este de așteptat să crească cu 50% până în 2050. Există și riscul ca statele care nu au avut probleme cu instabilitatea să devină din ce în ce mai instabile. . Studiul prezentat în articol se bazează pe colectarea de date, printre altele, de la ONU privind expunerea a 157 de țări la diferite amenințări de mediu și rezistența preconizată a acestora împotriva acestor amenințări. S-a estimat că 141 dintre țările analizate se vor confrunta cu o provocare de mediu în 2050. Numărul de țări considerate a fi cele mai afectate se află în Africa, Orientul Mijlociu și Asia de Sud. Țările cu cele mai multe populații expuse riscului de migrație climatică ca urmare a încălzirii globale sunt Pakistan, Etiopia și Iran. Suedia se numără printre cele 16 țări din Europa și America de Nord despre care se presupune că nu sunt expuse niciunei amenințări.

Oamenii nu ar trebui să fugă doar din cauza condițiilor meteorologice extreme, a ecosistemelor deteriorate, a penuriei de apă sau a insecurității alimentare. Potrivit unui articol din New York Times, temperatura planetei ar putea crește mai mult în următorii 50 de ani decât a crescut inițial în 6000 de ani. Pe măsură ce temperatura crește, regiunile cu temperaturi ridicate devin și ele mai mari și se presupune că zonele cu căldură extremă care se găsesc, de exemplu, în Sahara, trec de la mai puțin de un procent din suprafața terestră la aproximativ o cincime din suprafața terestră a pământului. . În 2070, se estimează că o treime din toți oamenii vor trăi în afara unui climat la care oamenii s-au adaptat inițial și, în schimb, vor trebui să suporte creșterea temperaturilor de-a lungul anilor. Potrivit aceluiași articol, tendințele de deplasare legate de diferite schimbări climatice pot fi deja observate acum. Articolul evidențiază statisticile Băncii Mondiale care arată că peste opt milioane de oameni au migrat din Asia de Sud-Est, o zonă afectată de perioade inconsistente de ploi musonice, în Orientul Mijlociu, Europa și America de Nord. Pe lângă deplasările din regiune, se preconizează că accesul din ce în ce mai nesigur la hrană va deveni mai comun, ceea ce se estimează că va crește numărul de migranți cu încă 17 până la 36 de milioane de persoane, în plus față de cele opt milioane de persoane care au deja mutat. Dacă nu disponibilitatea alimentelor controlează mișcarea, atunci creșterea nivelului mării poate deveni un factor declanșator al migrației. Se estimează că mari părți din Vietnam, dar și zone din China și Thailanda vor fi sub apă până în 2050. o zonă afectată de perioade inconsistente de ploi musonice, către Orientul Mijlociu, Europa și America de Nord. Pe lângă deplasările din regiune, se preconizează că accesul din ce în ce mai nesigur la hrană va deveni mai comun, ceea ce se estimează că va crește numărul de migranți cu încă 17 până la 36 de milioane de persoane, în plus față de cele opt milioane de persoane care au deja mutat. Dacă nu disponibilitatea alimentelor controlează mișcarea, atunci creșterea nivelului mării poate deveni un factor declanșator al migrației. Se estimează că mari părți din Vietnam, dar și zone din China și Thailanda vor fi sub apă până în 2050. o zonă afectată de perioade inconsistente de ploi musonice, către Orientul Mijlociu, Europa și America de Nord. Pe lângă deplasările din regiune, se preconizează că accesul din ce în ce mai nesigur la hrană va deveni mai comun, ceea ce se estimează că va crește numărul de migranți cu încă 17 până la 36 de milioane de persoane, în plus față de cele opt milioane de persoane care au deja mutat. Dacă nu disponibilitatea alimentelor controlează mișcarea, atunci creșterea nivelului mării poate deveni un factor declanșator al migrației. Se estimează că mari părți din Vietnam, dar și zone din China și Thailanda vor fi sub apă până în 2050. care se estimează că va crește numărul de migranți cu încă 17 până la 36 de milioane de persoane, în plus față de cele opt milioane de persoane care s-au mutat deja. Dacă nu disponibilitatea alimentelor controlează mișcarea, atunci creșterea nivelului mării poate deveni un factor declanșator al migrației. Se estimează că mari părți din Vietnam, dar și zone din China și Thailanda vor fi sub apă până în 2050. care se estimează că va crește numărul de migranți cu încă 17 până la 36 de milioane de persoane, în plus față de cele opt milioane de persoane care s-au mutat deja. Dacă nu disponibilitatea alimentelor controlează mișcarea, atunci creșterea nivelului mării poate deveni un factor declanșator al migrației. Se estimează că mari părți din Vietnam, dar și zone din China și Thailanda vor fi sub apă până în 2050.

Acest model este observat și în Africa. În nouă țări care au fost analizate, s-a constatat că seceta este deja cauza morții a peste 100.000 de oameni și că alte 150 de milioane de oameni sunt amenințate de deșertificare, defrișare și deficit de apă. Acest lucru ar putea duce la un flux de refugiați din Africa. Estimările care au fost făcute arată că 65% din terenul arabil al țării și-a pierdut deja o mare parte din capacitatea sa de recoltare. Articolul arată, de asemenea, legături cu problemele sociale care încep cu schimbările climatice, unde, de exemplu, problemele cu culturile au dus la șomaj care ar fi putut juca un rol în revoltele care au devenit Primăvara Arabă.

Articolul din New York Times subliniază în continuare modul în care schimbările climatice și diferitele tipuri de probleme sociale sunt conectate între ele, folosind America de Sud ca exemplu. În plus, jurnaliștii au ales să se concentreze asupra unui exemplu din Guatemala în care o familie alege să fugă din cauza schimbărilor climatice și a altor nesiguranțe care au venit din cauza vremii din ce în ce mai nesigure și a condițiilor agricole dificile. Articolul descrie, de asemenea, modul în care o femeie vinde bunuri pentru aproximativ șapte dolari pe zi în San Salvador, capitala El Salvador. Articolul folosește cazul ei ca exemplu individual pentru a evidenția modul în care fermierii fără nicio educație sunt afectați de schimbările climatice. Întrucât recolta nu mai este cea de altădată și fermierii nu mai pot cultiva ca înainte, ei sunt mai mult sau mai puțin nevoiți să migreze în orașe din mediul rural. Ajunși în orașe, nu mai au studii ulterioare pentru a putea ocupa locuri de muncă mai calificate, primesc locuri de muncă prost plătite care le îngreunează posibilkitatea să se întrețină, pentru că chiriile în orașe sunt mari. Acest lucru îi face să rămână blocați în sărăcie și le este greu să-și permită lucrurile necesare pentru ei înșiși și, eventual, să-și întrețină familiile. În afară de grijile financiare cu care se confruntă indivizii atunci când se mută în orașe, articolul subliniază și alte probleme. În primul rând, infrastructura urbană este tensionată atunci când mulți oameni se mută în același timp, ceea ce duce la probleme precum supraaglomerarea și formarea mahalalelor. Odată ce mahalalele sunt înființate, oamenii pot rămâne cu ușurință blocați în zone fără conducte de apă și electricitate funcționale. Problemele cu lucruri precum canalizarea în zonele de mahalale pot duce la răspândirea mai ușor a bolilor în rândul locuitorilor. Poate fi, de asemenea, o sursă a crimei care i se permite să conducă, deoarece bandele se pot organiza diferit în structurile sărăciei fără prea multă organizare sau control. Cifrele sunt mai serioase decât s-ar putea crede la început. Potrivit unui raport al Crucii Roșii prezentat în continuare în articol, se pare că peste 90% din creșterea populației urbane va avea loc în orașe care sunt deja vulnerabile la conflicte.
Fluxurile de migrație au loc în etape, în care migrantul încearcă mai întâi să minimizeze impactul asupra mediului și fuge dintr-un sat într-un oraș. Când le este din ce în ce mai greu să supraviețuiască în mediul urban, ei fug peste graniță în altă țară. Trecerea frontierei într-o altă țară înseamnă riscul de a ajunge într-o nouă situație politică și socio-economică, ceea ce presupune un risc mai mare odată cu mutarea, deoarece necesită mai multă adaptare.

Nu toate țările sunt de acord să accepte oameni care pretind că sunt refugiați climatici. Chiar și în Suedia, problema migrației este un subiect care este discutat constant din când în când și tinde să fie dezbătut mai mult sau mai puțin regulat. Dacă puține țări acceptă refugiați și chiar mai puține vor să continue să accepte refugiați, acest lucru va duce la consecințe care nu au fost previzibile anterior. În unele cazuri, aceasta poate însemna că țările care continuă să primească refugiați primesc o primire mai tensionată a refugiaților, unde resursele care sunt destinate locuințelor și eforturilor de integrare devin suprasolicitate și diferite autorități care se ocupă de această ajustare societală sunt tensionate. Poate fi vorba și despre un fel de acceptare forțată a refugiaților, unde țările apropiate din punct de vedere geografic riscă să nu poată controla un flux de refugiați dacă sute de mii aleg să fugă sau sunt forțați să fugă în același timp. Acest lucru poate suna fictiv, dar dacă luați în considerare atât schimbările climatice, cât și numărul de persoane care fug, sună mai rezonabil. Dacă se preconizează că perioadele de secetă vor deveni mai lungi și fenomenele meteorologice, cum ar fi cicloanele, pot deveni mai puternice, în timp ce peste un miliard ar putea fi strămutate ca urmare a schimbărilor climatice în următoarele decenii, totul devine un scenariu mai plauzibil. Dacă atât de mulți oameni fug în țări în care pur și simplu pierzi controlul asupra imigrației, aceasta are consecințe complet diferite. Există mai multe moduri pe care le poate provoca o astfel de imigrație grea. Este parțial despre costuri mari pentru a rezolva probleme precum urmărirea persoanelor,

În același timp, această statistică nu este o predictibilitate. Nicio formă de colectare a datelor nu poate prezice viitorul. Primul lucru pe care îl pot face statele este să inițieze o mai mare cooperare internațională pentru a se asigura că refugiații nu fug dintr-o dată într-o țară după un dezastru și nu supraîncărcă resursele țării respective. Al doilea lucru care se poate face este să fie planificat totul pentru că este posibil ca oamenii să fugă din cauza schimbărilor climatice. Dacă responsabilitatea pentru viitoarele fluxuri de refugiați este distribuită și mai multe state deschid granițele oamenilor și implementează o primire planificată, se poate termina cu bine. Dacă cooperarea între țări crește, migranții climatici pot ajunge mai ușor în siguranță, fără a încălca granițele țării. Planificarea pe termen lung permite un proces de integrare mai structurat, creând în același timp mai multe oportunități pentru familiile cu copii.

Fluxurile de refugiați nu sunt neapărat rele. Migrația climatică poate fi o soluție la nevoia de muncă a societății într-o țară cu o populație îmbătrânită și cu mai puțini lucrători care preiau sarcinile de muncă. Zborurile spontane formate din mii de oameni, care au loc rapid și neplanificat după ce a avut loc un dezastru și sistemele de tensiune din țările individuale, sunt, pe de altă parte, problematice.

De Bianca M.-Info Express
E: hello@infoexpress.se

Surse:
„Criza climatică ar putea strămuta 1,2 miliarde de oameni până în 2050”, The Guardian

New York Times

Fondul genetic poate fi legat de stilul de viață activ din punct de vedere fizic

Foto: William Choquette/Pexels

Într-un studiu internațional de amploare, cercetătorii de la Universitatea Uppsala au identificat regiunile ADN care pot fi legate de activitatea fizică și timpul petrecut pe ecran în timpul liber. Descoperirile confirmă că activitatea fizică are efecte benefice asupra sănătății și sugerează că un stil de viață mai sedentar poate depinde de modul în care mușchii răspund la efort.

Este bine cunoscut faptul că un stil de viață activ din punct de vedere fizic și mai puțin timp petrecut stând pe scaun este asociat cu o sănătate mai bună. Cu toate acestea, tendințele de-a lungul timpului sugerează că oamenii din țările cu venituri mari devin mai puțin activi. Se știe, de asemenea, din studiile pe gemeni și familia, că factorii genetici influențează nivelul de activitate fizică, dar motivele biologice pentru care unii oameni sunt mai activi fizic decât alții sunt încă puțin înțelese.

Cercetători din toată lumea

Pentru a înțelege mai bine ce mecanisme afectează activitatea fizică și ce rol au acestea în prevenirea bolilor, cercetătorii de la Universitatea Uppsala, împreună cu cercetători din întreaga lume, au combinat date genetice de la peste 700.000 de indivizi care au participat la 51 de studii de cercetare. . Cercetătorii au reușit apoi să identifice 99 de regiuni ADN care sunt legate de cât timp oamenii raportează că au petrecut activități fizice moderate până la viguroase sau au stat în fața unui ecran în timpul liber.

– Știm că oamenii au tendința de a supraraporta cât timp petrec activității fizice, dar jumătate din regiunile ADN pe care le-am găsit ar putea fi, de asemenea, legate în mod clar de activitatea fizică măsurată de dispozitivele purtate pe corp. Oferă un sprijin suplimentar rezultatelor noastre, spune Ruth Loos de la Centrul Fundației Novo Nordisk pentru Cercetare Metabolică Bază de la Universitatea din Copenhaga.

Mai puțin timp pe ecran, mai puțină obezitate

Folosind variantele ADN ca variabile, cercetătorii au reușit să arate că mai puțin timp pe ecran are ca rezultat un risc mai mic de obezitate. Mai puțin timp pe ecran și mai mult timp cu o activitate fizică moderată până la viguroasă protejează, de asemenea, împotriva apariției diabetului, ADHD, depresiei și decesului prematur.

– Am putut confirma că activitatea fizică are efecte benefice asupra sănătății. De asemenea, am constatat că impactul activității fizice asupra greutății corporale a fost semnificativ pentru toate efectele pe care le-am studiat, spune Zhe Wang de la Școala de Medicină Icahn din Mount Sinai din New York și primul autor al articolului.

Analize ulterioare au arătat că variantele de ADN legate de timpul liber pe ecran au fost găsite mai des în apropierea genelor a căror activitate în mușchi este afectată de antrenamentul de forță. Acesta sugerează că acele gene pot juca un rol în probabilitatea de a avea un stil de viață activ, influențând modul în care cineva răspunde la exerciții fizice.

Numai în fibrele musculare scheletice cu contracție rapidă

Cercetătorii au examinat o genă mai în detaliu și au găsit o variantă de ADN care modifică o parte a unei proteine ​​găsite doar în fibrele musculare scheletice cu contracție rapidă.

– Rezultatele noastre arată că această modificare produce mai multe fibre musculare elastice care au mai puțină forță, dar sunt probabil mai puțin sensibile la leziunile musculare cauzate de exerciții fizice. Credem că acest risc redus de leziuni musculare în legătură cu exercițiile fizice facilitează ca oamenii să aibă un stil de viață mai activ, spune Andrew Emmerich de la Departamentul de Biologie Celulară și Moleculară, Universitatea Uppsala, care este co-autor al studiului.

În total, cercetătorii au identificat 46 de gene în cele 99 de regiuni ale ADN-ului care pot fi importante pentru legătura dintre fondul genetic și activitatea fizică. Rezultatele sugerează că sunt probabil implicate mecanisme legate de mișcare și slăbiciune musculară din cauza fibrelor musculare disfuncționale.

– În prezent, nu putem pretinde că aceste 46 de gene fac o persoană mai mult sau mai puțin activă fizic în viața de zi cu zi, dar oferă un punct de plecare excelent pentru studii ulterioare. Poate că în viitor este posibil să se stimuleze efectele benefice ale activității fizice fără a fi nevoie să fie activ fizic, spune Marcel den Hoed, cercetător la Departamentul de Imunologie, Genetică și Patologie de la Universitatea Uppsala, care a condus studiul.

Marcel den Hoed are o poziție de cercetare de la Fundația Heart-Lung și a beneficiat de sprijin din partea Beijerstiftelsen. Cercetarea sa este susținută de granturi pentru proiecte de la Fundația Heart-Lung și de Consiliul Suedez de Cercetare.

Concediul medical va include menstruația în mai multe țări?

Imagine de Saranya7 de la Pixabay

Spania a introdus o legislație care le-ar fi permis femeilor să își poată lua concediu de la serviciu în timp ce au menstruație. Nu a intrat în vigoare, dar dacă ar intra în vigoare, Spania ar fi prima țară din Europa cu legislație care acordă femeilor dreptul de a-și lua concediu în timpul menstruației. Potrivit Reuters, scopul proiectului de lege nu este de a face menstruația tabu și de a le ușura femeilor care suferă de probleme severe.

Legislația, dacă ar fi fost adoptată de guvernul spaniol, ar fi însemnat că femeia ar putea să stea acasă cu ajutorul unor despăgubiri plătite de stat. Spania nu este singura țară care a elaborat astfel de proiecte de lege. Deși puține țări au legislație care să permită concediul în timpul menstruației pentru femei, există deja țări cu o astfel de legislație. Japonia, Coreea de Sud și Indonezia sunt câteva exemple. China și India au introdus, de asemenea, măsuri pentru a facilita femeilor care se confruntă cu disconfort în timpul menstruației să își ia concediu. Femeile și bărbații mai tineri tind să fie în favoarea, în timp ce femeile și bărbații mai în vârstă tind să fie împotriva acestui tip de lege.

Avantajele legii fuseseră că a beneficiat femeilor cu, de exemplu, endometrioză și alte boli și afecțiuni similare. Endometrioza înseamnă că țesutul care se află în interiorul uterului (endometrul sau ceva similar cu mucoasa uterului) crește în afara uterului. De obicei, este nevoie de mult timp pentru a obține un diagnostic, deoarece simptomele pot fi confundate cu alte lucruri, cum ar fi o infecție a tractului urinar, conform Vårdguiden-Suedia. Un semn clar al endometriozei este durerea asociată cu menstruația și ovulația, care este atât de vizibilă încât împiedică femeile cu boală să participe la viața de zi cu zi ca de obicei în timpul perioadei. O astfel de legislație le-ar fi acordat femeilor care au nevoie de odihnă acest drept. Susținătorii legii consideră că menstruația nu trebuie stigmatizată și că femeile au dreptul să primească sprijin în acea perioadă. Statisticile prezentate de CNN și produse de un studiu olandez pe 32.748 de participanți arată că 14% s-au declarat bolnavi sau și-au luat concediu de la școală sau de la muncă în timpul menstruației. Majoritatea (68%) au declarat că și-ar fi dorit mai mult timp de lucru sau de studiu flexibil în perioada lor. Majoritatea participanților (81%) au declarat că au mers la muncă în ciuda disconfortului, dar că productivitatea a scăzut în comparație cu zilele normale. Concediul menstrual le-a oferit oamenilor posibilitatea de a se odihni dacă era necesar, în cazurile în care femeile sufereau de dureri severe. Există, de asemenea, speranța că procesele biologice ale femeilor vor deveni mai puțin tabu dacă se introduce legislația care reglementează menstruația. Dacă se normalizează ca femeile să evidențieze diverse probleme ca urmare a reglementărilor din legislație, poate, de asemenea, să le faciliteze femeilor să descopere în primul rând dacă ceva este anormal și, în al doilea rând, să caute ajutor pentru diverse probleme în viitor, deoarece cultura se schimbă fundamental. Acest lucru ar fi avut un impact pozitiv asupra sănătății și bunăstării femeilor în general, dacă s-ar fi dovedit a fi cazul.

Dezavantajele legii sunt că în unele cazuri poate fi tabu să se vorbească despre menstruație și că, cultura riscă cel mai mult să influențeze dacă concediul este luat de femei sau nu. Deși femeile aflate la menstruație pot cere timp liber în timpul menstruației, nu este sigur că ar îndrăzni să pună problema unui bărbat într-o funcție de conducere. În aceste cazuri, legea care dă dreptul femeilor la acel concediu nu este folosită, deși există de ani sau decenii în unele țări precum Japonia. Oponenții proiectului de lege cred, de asemenea, că aceasta poate fi folosit împotriva femeilor în scopuri discriminatorii. Dacă o companie observă că femeia își ia frecvent concediu în timpul menstruației, concediul medical îi poate afecta cariera.

Criticii cred, de asemenea, că absența din cauza menstruației riscă să înfățișeze femeile ca fiind mai puțin potrivite pentru locul de muncă în comparație cu bărbații și să conducă la percepția că femeile și bărbații nu pot face parte pe piața muncii în condiții egale. Conform criticii la adresa concediului menstrual, propunerea este considerată o formă de determinism biologic (adică o noțiune tradițională conform căreia bărbații și femeile au sarcini diferite care sunt considerate a fi legate în mod natural de sexul biologic), care în acest fel devine o modalitate de a subliniind că femeile și bărbații nu pot face treaba la fel de bine. În acest fel, oponenții cred și că discriminarea femeilor pe piața muncii este facilitată, deoarece devine mai ușor de urmărit scopul concediului medical. În plus, un dezavantaj poate fi faptul că legea riscă să fie văzută ca o soluție la probleme structurale societale mai complicate. Unele țări cu legislație preexistentă cu privire la concediul menstrual au probleme legate de egalitatea de gen. Printre acestea, există o participare mai mică pe piața muncii a femeilor în comparație cu bărbații și diferențe salariale mai mari între sexe. Criticii cred că legea a făcut parțial mai ușor pentru femei să devină o țintă a discriminării, ignorând în același timp alte probleme legate de egalitatea de gen.

Bianca M. – Info Express

Surse:
„Ar trebui femeile să aibă dreptul la concediu? Aceste țări cred că da” CNN Business

„Endometrioza” 1177 Ghid de îngrijire

„În prima din Europa, Spania își propune să introducă concediu menstrual plătit”, Reuters

Soiurile de cereale cu rădăcini lungi și scurte trebuie să coopereze pentru a depăși seceta

Ideea generală a testului este că puteți asigura fermierului un randament stabil, indiferent dacă este sau nu secetă. Aici, cercetătorii Carsten W. Müller și Camilla Ruø Rasmussen. Foto: Michael Skov Jensen

PLANTE Unele aduc apă adânc în pământ, în timp ce altele absorb nutrienții de la suprafață cu plase de rădăcină largi. Câmpurile cu un amestec de cereale cu diferite caracteristici pot fi viitorul fermierului pentru a proteja culturile împotriva perioadelor lungi de secetă, cred cercetătorii de la Universitatea din Copenhaga.

Aproape jumătate din Europa este amenințată de secetă, care a redus foarte mult randamentul recoltei de vară, potrivit unui nou raport al Centrului Comun de Cercetare (JRC) al UE, care a fost publicat pe 22 august. Seceta lovește puternic multe culturi agricole pentru că nu sunt crescute pentru a putea rezista noilor extreme climatice, care devin din ce în ce mai normale în acești ani.

Prin urmare, cercetătorii de la Departamentul de Geoștiințe și Managementul Naturii și Departamentul de Științe ale plantelor și ale mediului de la Universitatea din Copenhaga investighează în prezent cum să promoveze rezistența culturilor la secetă.

„Avem o ipoteză că, dacă folosim diferite tipuri de cereale, care au proprietăți diferite, atunci se pot completa reciproc. Puteți spune că căutăm un efect de sinergie care să facă întregul domeniu mai robust. Sperăm că putem oferi un randament mai stabil în perioadele de secetă și să ne pregătim mai bine culturile pentru o realitate a schimbărilor climatice”, explică profesorul asociat Carsten W. Müller de la Departamentul de Geoștiințe și Managementul Naturii.

Ideea generală a experimentului este că poate puteți asigura fermierului un randament stabil, indiferent dacă este sau nu secetă, amestecând soiuri cu diferite caracteristici care pot face față atât secetei, cât și perioadelor mai normale.

Împărtășirea resurselor
Cercetătorii au început experimentul în primăvară, unde au semănat mai multe suprafețe cu două soiuri diferite de orz pe un câmp de la ferma experimentală a Universității din Copenhaga din Taastrup. Unele dintre soiurile de orz au rădăcini puține și lungi care cresc adânc în pământ, iar alte soiuri au o rețea de rădăcini ramificate, care crește în cea mai mare parte la suprafață. În unele dintre câmpurile experimentale, soiurile de orz sunt amestecate împreună, în timp ce altele conțin doar soiuri cu rețele de rădăcini lungi și, respectiv, puțin adânci.

Folosind semi-acoperișuri mici cu acoperire din plastic, care împiedică ploaia să ajungă la culturi, cercetătorii simulează o secetă. Ideea este de a vedea care câmpuri experimentale au cele mai bune rezultate și de a obține cel mai bun randament atunci când experimentul de secetă se termină.

„Soiurile care au rădăcini adânci funcționează ca o pompă hidraulică, care pompează apa din subsol către soiurile care au rețele radiculare mai superficiale. Pe de altă parte, sunt mai buni la găsirea nutrienților fosfor și au o absorbție mai mare a carbonului. În acest fel, soiurile împart resursele din sol și beneficiază reciproc de diferitele puncte forte ale celuilalt. Cel puțin aceasta este teoria noastră”, spune Carsten W. Müller.

Experimentul german a arătat efecte pozitive
Soiurile de cereale cu plase mari de rădăcină superficială au, de asemenea, capacitatea de a atrage mai multe microorganisme. Sunt ajutoare importanți în viața plantelor și, astfel, în beneficiul comun tuturor soiurilor de cereale. Există până la 100 de milioane de bacterii vii per gram de sol, care ajută la descompunerea nutrienților din sol și facilitează absorbția plantelor.

Și ce se întâmplă sub suprafața pământului, cercetătorii pot urmări cu ajutorul camerelor și senzorilor subterani, cum ar fi face poze cu dezvoltarea rădăcinilor și reacția acestora la secetă.

Testul este inspirat de un experiment celebru din Germania , care cu ani în urmă a demonstrat modul în care bogăția speciilor din pajiști a avut un efect pozitiv asupra fertilității solului și a captării carbonului.

„Încercăm să transferăm cunoștințele pe care le avem din experimentul german către soiurile de cereale. Căutăm răspunsuri dacă o specie va muri în timp ce cealaltă prosperă sau dacă se ajută reciproc”, conchide Carsten W. Müller.

Cercetătorii trebuie să înceapă acum să analizeze toate rezultatele experimentului.

 

Mihail Gorbaciov: „Trebuie să renunțăm la politica forței“

Gorbaciov: „trebuie să vâslim împreună” Sursa foto: Parlamentul European.

Mihail Gorbaciov a pledat pentru dialog și pentru a renunța la folosirea forței cu prilejul unei vizite în Parlamentul European.

Fostul președinte al URSS s-a aflat în Parlament în 2008 cu ocazia Energy Globe Awards, ocazie cu care i-a fost decernat un premiu pentru realizările sale de o viață. Pentru a marca trecerea în neființă pe 30 august a ultimului lider al Uniunii Sovietice, lăudat de mulți pentru rolul său în încheierea pașnică a Războiului Rece, republicăm un interviu realizat în timpul vizitei sale. El a vorbit atunci despre modul în care țările ar trebui să coopereze în era globalizării și despre preocupările sale cu privire la mediu.

Aţi iniţiat schimbări majore în Uniunea Sovietică şi aţi făcut multe lucruri pentru a pune capăt războiului rece. Ce lecţii putem învăţa din această experienţă pentru reconstrucţia lumii şi combaterea „războiului fierbinte“ împotriva naturii?

La jumătatea anilor ’80 liderii statelor mari şi-au dat seama că trebuie făcut ceva urgent. Dumnezeu a făcut ca drumurile liderilor Gorbaciov, Reagan, Bush, Thatcher, Mitterrand şi ale altora să se intersecteze; aceştia au fost îndeajuns de înţelepţi pentru a depăşi prejudecăţile şi clişeele şi au început să discute despre ameninţarea nucleară. Acum lumea este diferită, cunoaştem globalizarea, statele sunt mai interdependente, ţări ca Brazilia, China şi India au urcat pe scenă.

Cea mai importantă lecţie pe care am primit-o atunci este că trebuie să cultivăm dialogul. Trebuie să construim încrederea. Trebuie să renunţăm la forţă în politică pentru că forţa nu aduce nimic bun. Trebuie să înţelegem că suntem în aceeaşi barcă, trebuie să vâslim împreună; dacă nu, unii vâslesc, alţii toarnă apă în barcă, unii chiar fac o gaură în barcă. Nimeni nu are de câştigat în felul acesta.

Să ne uităm la SUA şi Irak; toată lumea era împotrivă iniţiativei SUA, chiar şi aliaţii lor, dar nu au ascultat şi ce s-a întâmplat? Acum nu mai ştiu cum să iasă de acolo. Acum toţi înţelegem că Statele Unite sunt foarte importante, că depindem de ele şi dacă SUA de destramă se prăbuşeşte toată lumea. Trebuie să îi ajutăm să iasă de acolo. Asta înseamnă că e nevoie de cooperare, avem nevoie de o nouă ordine a lumii şi de mecanisme globale pentru a o administra.

După războiul rece toată lumea vorbea despre o nouă ordine a lumii, chiar şi Papa ni s-a alăturat spunând că avem nevoie de o nouă ordine, mai stabilă, mai corectă, mai umană. Cu toate acestea, URSS s-a destrămat – în primul rând din cauza unor probleme interne – iar SUA nu au rezistat tentaţiei de a se folosi de confuzia creată. Elitele politice s-au schimbat, cei care au pus capăt războiului rece au părăsit scena lumii, cei noi au vrut să îşi scrie istoria proprie. Aceste erori de viziune, deciziile neadecvate şi paşii greşiţi au făcut ca lumea să nu mai poată fi guvernată. Acum trăim în haos. Noi stiluri de viaţă şi noi mecanisme politice pot renaşte din haos, dar, în acelaşi timp, haosul poate duce şi la tulburare şi conflict armat.

Putem spune că degradarea mediului înconjurător este principala problemă a umanităţii în situaţia în care atâţia oameni trăiesc sub limita sărăciei? Ce aţi spune celor care pretind că nu îşi permit luxul de a-şi schimba obiceiurile?

Principalele probleme sunt sărăcia, calitatea aerului şi a apei, lipsa igienei, productivitatea agricolă scăzută – dar toate acestea sunt legate de ecologie. Este ilogic să spui că ecologia este un lux – protejarea mediului înconjurător este prioritatea principală a epocii în care trăim. A doua prioritate este lupta împotriva sărăciei, deoarece există încă două miliarde de oameni care trăiesc cu un dolar sau doi pe zi. A treia prioritate este securitatea globală, inclusiv ameninţarea nucleară şi armele de distrugere în masă. Am pus ecologia pe primul loc pentru că ne priveşte pe toţi.

„Spre o civilizaţie nouă“ este motto-ul Fundaţiei Gorbaciov. Cum arată această civilizaţie nouă? De unde îşi poate obţine lumea resursele uriaşe de care are nevoie pentru aceste schimbări fundamentale?

Nu este vorba mereu de bani. Dacă problemele internaţionale sunt abordate dezordonat este nevoie de bani mulţi. Dar avem nevoie de încredere, cooperare, dialog, ajutor şi schimburi reciproce. De ce creşte economia din Europa? Din cauza existenţei UE. Aceasta este calea către noi oportunităţi, Uniunea Europeană este un exemplu bun.

Bineînţeles că nu toate lucrurile sunt perfecte în UE. Din punctul meu de vedere, Uniunea Europeană este un sistem deja supra-încărcat. UE are nevoie de înţelepciune pentru a şti când să se oprească, să se extindă şi să avanseze – nu să se grăbească şi să facă salturi prea mari.

Europa socială: Condiții de muncă mai transparente și mai previzibile pentru lucrătorii din UE

Astăzi este termenul-limită până la care statele membre ale UE trebuie să transpună în legislația națională Directiva privind transparența și previzibilitatea condițiilor de muncă. Directiva prevede o extindere și o actualizare a drepturilor de muncă și a protecției de care beneficiază cei 182 de milioane de lucrători din UE.

Odată cu noile reguli, lucrătorii vor avea dreptul la o mai mare previzibilitate în ceea ce privește condițiile lor de muncă, de exemplu privind sarcinile de serviciu și timpul de lucru. De asemenea, aceștia vor avea dreptul de a primi în timp util informații mai complete cu privire la aspectele esențiale ale muncii lor, cum ar fi locul de muncă și remunerația. Este o etapă importantă pentru o Europă socială puternică care contribuie la transformarea Pilonului european al drepturilor sociale într-o realitate tangibilă pentru cetățenii din întreaga UE.

Comisarul pentru locuri de muncă și drepturi sociale, Nicolas Schmit, a declarat: Directiva privind transparența și previzibilitatea condițiilor de muncă reprezintă un răspuns direct la evoluția rapidă a piețelor noastre de muncă. Lucrătorii au dreptul la informații mai complete cu privire la condițiile de angajare și la o mai mare previzibilitate în viața lor de zi cu zi. Noile reguli vor contribui la garantarea unor locuri de muncă de calitate, la asigurarea unei anumite stabilități pentru lucrători și le va permite acestora să își planifice viața.”  

Drepturile și protecția lucrătorilor sunt extinse și actualizate la noua lume a muncii

Prin Directiva privind transparența și previzibilitatea condițiilor de muncă, lucrătorii din UE vor beneficia de următoarele drepturi:

  • informații mai complete cu privire la aspectele esențiale ale muncii lor, comunicate rapid și în scris;
  • o limitare a duratei perioadei de probă de la începutul unui contract de muncă, care nu va putea depăși șase luni;
  • posibilitatea de a exercita în paralel o altă activitate profesională pentru un alt angajator; orice restricții ale acestui drept trebuie să fie justificate prin motive obiective;
  • comunicarea în avans, într-un termen rezonabil, a orelor și zilelor de referință în care munca va trebui să fie efectuată – în special pentru lucrătorii cu programe de lucru imprevizibile și în caz de muncă la cerere;
  • măsuri eficace vizând să prevină recurgerea abuzivă la contracte de muncă cu „zero ore” de lucru;
  • să primească un răspuns scris la o cerere de transfer către un alt loc de muncă mai sigur;
  • să beneficieze de formare obligatorie gratis, legată de locul de muncă, pe care angajatorul trebuie să le-o asigure.

Conform estimărilor, 2-3 milioane de lucrători suplimentari, angajați în forme de muncă precare și atipice, inclusiv munca cu fracțiune de normă, munca temporară și la cerere, vor beneficia acum de dreptul la informare cu privire la condițiile lor de muncă și de o nouă protecție, cum ar fi dreptul la o mai mare previzibilitate a timpului lor de lucru. În același timp, directiva respectă flexibilitatea formelor de muncă atipice, păstrând astfel beneficiile acestora pentru lucrători și angajatori.

De asemenea, directiva va aduce efecte pozitive pentru angajatori prin asigurarea faptului că protecția lucrătorilor rămâne în concordanță cu cele mai recente evoluții de pe piețele forței de muncă, prin reducerea obstacolelor administrative pentru angajatori, de exemplu făcând posibilă transmiterea informațiilor pe cale electronică, și prin crearea unor condiții de concurență echitabile pentru toți angajatorii din UE, ceea ce va permite o concurență loială pe baza aceluiași nivel minim de drepturi ale lucrătorilor.

Următoarele etape

Astăzi este termenul până la care statele membre au avut obligația de a transpune directiva în legislația națională. Ca etapă următoare, Comisia va evalua exhaustivitatea și conformitatea măsurilor naționale notificate de fiecare stat membru și va lua măsuri dacă este necesar.

Context

Pilonul european al drepturilor sociale enumeră „locuri de muncă sigure și adaptabile” și „informații privind condițiile de angajare și protecția în caz de concediere” printre principiile esențiale pentru condiții de muncă echitabile. Acesta prevede că lucrătorii au dreptul de a fi informați în scris, la încadrarea în muncă, cu privire la drepturile și obligațiile lor care decurg din raportul de muncă, inclusiv pe durata perioadei de probă.

Noua Directivă privind transparența și previzibilitatea condițiilor de muncă (UE/2019/1152) înlocuiește Directiva privind declarația scrisă (91/533/CEE) din 1991 care acordă persoanelor care se angajează într-un nou loc de muncă dreptul de a fi notificate în scris cu privire la aspectele esențiale ale raportului lor de muncă.

Etapa de referință de astăzi va fi urmată mâine de o altă realizare majoră care se înscrie în cadrul Pilonului european al drepturilor sociale. Normele la nivelul UE pentru îmbunătățirea echilibrului dintre viața profesională și cea privată a părinților și îngrijitorilor, adoptate în 2019, trebuie să fie transpuse de statele membre până la 2 august 2022.

Drepturile pasagerilor: călătoriți în UE fără griji

Foto: Pixabay

V-a întârziat trenul? V-a fost anulat zborul? Aflați mai multe despre drepturile dumneavoastră de pasager atunci când călătoriți în UE.

Porniți în vacanța de vară? Este bine să știți că drepturile pasagerilor vă protejează în UE dacă ceva nu merge bine în timpul călătoriei.

Normele UE asigură un nivel minim armonizat de protecție pentru pasageri, indiferent de mijlocul de transport: avion, tren, autobuz, autocar sau vapor.

Călătoriile pot fi complicate – cu întârzieri neprevăzute, anulări și pierderea bagajelor. De aceea, deputații europeni au ajutat la introducerea unor reguli UE care obligă companiile să ofere mese și cazare, rambursări și despăgubiri în cazul întârzierilor și anulărilor.

În plus, companiile de transport din UE nu mai pot percepe prețuri diferite pentru bilete pe baza naționalității și a locului de unde se face achiziția.

Legislația UE garantează, de asemenea, o atenție deosebită față de pasagerii cu mobilitate redusă, care au dreptul la servicii gratuite de asistență.

Drepturile pasagerilor care călătoresc cu avionul

Drepturile pasagerilor UE care călătoresc cu avionul se aplică în anumite condiții, de exemplu dacă zborul se desfășoară în interiorul UE sau dacă pleacă din UE către o țară din afara UE.

Dacă vi se refuză îmbarcarea, companile aeriene trebuie să vă ofere asistență gratuită incluzândbăuturi răcoritoare, mâncare și cazare. De asemenea companiile trebuie să vă ofere posibilitatea de a alege între despăgubire și zboruri alternative. În plus, pasagerii cărora li se refuză îmbarcarea au dreptul la o despăgubire de până la 600 de euro. Suma exactă a despăgubirii depinde de distanța zborului programat.

Zboruri ≤ 1.500 km

Zboruri 1.500-3.500 km
Zboruri UE ≥ 1.500 km

Zboruri ≥ 3.500

250 de euro

400 de euro

600 de euro

 

Dacă zborul v-a fost anulat, aveți dreptul la asistență, precum și la despăgubiri, zboruri alternative sau retur. În cazul întârzierilor, aceste drepturi depind de durata întârzierii și de distanța zborului.

Pasagerii ale căror zboruri au fost anulate în ultimul moment sau au avut peste trei ore întârziere pot, de asemenea, beneficia de despăgubirile menționate mai sus, dar cu anumite restricții. Regulile nu se aplică în cazurile în care companiile oferă o soluție alternativă convenabilă sau când întârzierea sau anularea a avut loc din cauza unor circumstanțe extraordinare, cum ar fi deciziile legate de gestionarea traficului aerian, instabilitatea politică, condițiile meteorologice nefavorabile sau riscurile legate de securitate.

Drepturile pasagerilor care călătoresc cu trenul

Normele UE privind drepturile pasagerilor feroviari se aplică atunci când călătoriți cu trenul în interiorul UE. Dacă trenul dumneavoastră este anulat sau întârzie, operatorul trebuie să vă informeze despre situație în timp real și să vă ofere informații despre drepturile și obligațiile dumneavoastră. În funcție de circumstanțe, puteți avea dreptul la asistență sub formă de alimente și băuturi răcoritoare, cazare și despăgubiri.

Aflați mai multe despre modul în care Parlamentul dorește să consolideze drepturile pasagerilor feroviari.

Drepturile pasagerilor care călătoresc cu autobuzul/autocarul

Drepturile pasagerilor se aplică în principal serviciilor regulate de autobuz și autocar pe distanțe lungi care încep sau se termină într-o țară din UE. În caz de anulare sau întârziere, puteți avea dreptul la masă și cazare.

Drepturile pasagerilor transportului naval

Regulile se aplică de obicei feriboturilor și navelor de croazieră (maritime și fluviale) dacă acestea au ca punct de plecare sau destinație un port al UE. Dacă o traversare a fost anulată sau plecarea a fost întârziată, puteți avea dreptul la asistență sub formă de masă și cazare. Dacă sosirea este întârziată cu mai mult de o oră, aveți dreptul la despăgubiri.

Informații detaliate privind drepturile pasagerilor pentru toate tipurile de transport sunt disponibile pe site-ul „Europa ta”.
De asemenea, puteți descărca aplicația „Your Passenger Right” pe un smartphone Android sau iOS.

Parlamentul susține prelungirea regulilor în materie de roaming

Foto: Pixabay

Parlamentul European a extins regulile în materie de roaming pentru ca europenii să continue să sune și să folosească datele peste tot în UE fără costuri suplimentare.   

În cadrul strategiei pentru transformare digitală, Parlamentul European a adoptat joi prelungirea legislației actuale privind roamingul, adoptată în iunie 2017 și care urma să expire în iunie 2022.
Pentru a intra în vigoare, această extindere mai trebuie să fie aprobată oficial de Consiliul European.

În roaming ca și acasă

De la intrarea în vigoare a regulamentului actual privind roamingul, aproape 170 de milioane de utilizatori s-au bucurat de servicii roaming gratuite. Ei și-au putut păstra conexiunea la deplasarea în cele 27 de state UE, în Islanda, Liechtenstein și în Norvegia la același preț ca și acasă.

Această politică s-a dovedit un real succes. De exemplu, folosirea datelor în roaming a crescut de 17 ori în vara 2019, comparativ cu vara de dinaintea abolirii tarifelor de roaming.

Calitate mai bună, servicii mai multe

Noul regulament va prelungi regulile actuale cu 10 ani. Acesta va asigura și servicii de roaming mai bune pentru călători. De exemplu, consumatorii vor avea dreptul la aceeași calitate a rețelei mobile și la aceeași viteză în străinătate ca și acasă, acolo unde sunt disponibile rețele echivalente.

Noile reguli vor permite, de asemenea, utilizatorilor să sune, trimită SMS-uri sau să utilizeze aplicații pentru a accesa gratuit serviciile de urgență.

Totodată, operatorii vor trebui să informeze utilizatorii despre creșterea costurilor prin utilizarea de servicii cu valoare adăugată în roaming, cum ar fi serviciile de asistență tehnică sau serviciile de asistență clienți furnizate de companiile aeriene sau de companiile de asigurări.

Viabilitatea roamingului pentru operatori

 Noile reguli urmăresc concomitent să se asigure că roamingului gratuit rămâne rentabil pentru operatori și că le oferă acestora în continuare stimulente pentru a investi în calitatea rețelelor.