joi, martie 28, 2024
Acasă Blog Pagina 9

De ce este importantă legislația UE privind „dreptul de a repara”?

Bild: Pixabay

Aflați de ce doresc deputații europeni să garanteze „dreptul de a repara” și ce măsuri concrete propun în acest sens.

Pe 7 aprilie Parlamentul își va prezenta prioritățile cu privire la dreptul de a repara, venind în întâmpinarea unei propuneri legislative a Comsiei Europene planificată pentru trimestrul trei din 2022. Dreptul de a repara este considerat o etapă esențială pentru planul UE de a atinge economia circulară până în 2050, în cadrul Pactului Verde european – foaia de parcurs a UE pentru atingerea neutralității climatice până în 2050.

Patru motive pentru legislația privind „dreptul de a repara”

  • Conform unui sondaj Eurobarometru, 77% dintre consumatorii din UE ar prefera să-și repare bunurile în loc să cumpere unele noi, dar sunt nevoiți să le înlocuiască sau să le arunce din cauza costurilor de reparație și a lipsei serviciilor de reparații
  • Un alt obstacol în calea unei atitudini de consum mai durabile este uzura: anumite produse sunt proiectate să se strice după o anumită perioadă de timp sau folosire. În anumite cazuri, componentele unor aparate sunt astfel construite înât nu se pot demonta și schimba.
  • Repararea echipamentelor electronice ar fi un lucru bun pentru mediu, conducând la o reducere a consumului de resurse, mai puține emisii și mai puțină energie consumată.
  • Produsele electronice sunt sursa de deșeuri cu creșterea cea mai rapidă în UE. În 2017, peste 3,5 milioane de tone au fost colectate și doar 40% reciclate.

Consultați infograficul nostru privitor la deșeurile electronice în date și cifre.

Ce ar trebui să cuprindă legislația privind „dreptul de a repara”?

Parlamentul European a promovat timp de peste un deceniu ‘dreptul de a repara’ al consumatorilor și a înaintat o serie de propuneri concrete Comisiei pentru ca reparațiile să devină sistematice, atractive și la costuri rezonabile.

Printre măsurile pe care deputații le vor solicita în viitoarea propunere legislativă se numără:

  • Reparațiile să devină mai atractive pentru consumatori, fie prin bonusuri pentru repararea unui produs defectuos sau prin oferirea unui produs la schimb pe durata reparației
  • Obligarea producătorilor să ofere acces gratuit la informații privind reparația și întreținerea produselor și să garanteze actualizări gratuite de software pentru o perioadă minimă
  • Să se asigure că produsele sunt mai durabile, mai ușor de reparat și au în componență piese care pot fi demontate și înlocuite
  • Să se ofere informații mai cuprinzătoare consumatorilor cu privire la posibilitățile de reparare a produselor
  • Să se extindă perioada de garanție

Mai multe detalii despre ce face UE pentru a trece la economia circulară

Deșeurile ca resursă

În Suedia, nu pricepem foarte bine la îngrijirea gunoiului, dar multe nu vin pentru reciclare.

Deșeurile și gunoaiele nu mai sunt doar gunoi, ci au devenit o resursă importantă. Astăzi, chiar și o coajă de banană poate fi transformată în combustibil sub formă de biogaz. Dar cel mai valoros gunoi dintre toate sunt produsele IT și electronicele, spun Sebastian Abrahamsson și Per Fors, cercetători de la Universitatea Uppsala.

În Suedia, ne pricepem foarte bine la îngrijirea gunoiului, mai ales când vine vorba de ambalaje și deșeuri alimentare. Există, de asemenea, soluții tehnice bune pentru produse de larg consum și electronice, dar multe nu vin pentru reciclare.

– Sunt interesat de modul în care noi, ca societate, organizăm gunoiul. Ce facem cu gunoiul și care sunt consecințele pentru modul în care tratăm gunoiul și deșeurile? spune Sebastian Abrahamsson, profesor asociat la Departamentul de Sociologie.

Pentru ca noi să devenim mai buni în colectarea și utilizarea resurselor din deșeuri, este foarte mult o chestiune de prelungire a duratei de viață a produselor, spune Per Fors, cercetător la Departamentul de Inginerie Civilă și Tehnologie Industrială.

– Poate fi vorba despre faptul că din punctul de vedere al producătorului ai grijă să proiectezi produse astfel încât să poți înlocui piese și că tu la nivel de consumator ai grijă să ai grijă de lucrurile tale, că nu trebuie să schimbi telefon la fel de des, dar îl poate repara.

300 de locuitori din Helsingborg Suedia testează biciclete în proiecte de cercetare

300 de locuitori din Helsingborg li se oferă o bicicletă de test pentru a lucra într-un nou proiect de cercetare. Imagine / sursa: Universitatea Lund

În 2022, 300 de locuitori din Helsingborg (Suedia) vor testa ciclismul timp de câteva săptămâni. Administrația de mediu a orașului recrutează așa-zișii bicicliști de testare pentru un proiect de cercetare care se desfășoară în colaborare cu cercetătorii de la Campus Helsingborg.

Metoda cicliștilor de testare s-a dovedit a funcționa pentru a schimba obiceiurile de călătorie în rândul locuitorilor din Helsingborg. Dintre cei din Helsingborg care au încercat să meargă cu bicicleta la serviciu în loc să conducă timp de șase săptămâni, aproximativ 75% declară că vor continua să meargă cu bicicleta după perioada de testare.

Cercetătorii investighează acum împreună cu administrația de mediu din Helsingborg de ce funcționează metoda. Ce ne face să ne schimbăm obiceiurile și să începem să mergem cu bicicleta? Există diferențe între diferite grupuri și zone? Pot bicicliștii de testare să-i ademenească pe alții să înceapă să meargă cu bicicleta?

– Proiectul 300 de bicicliști de testare va oferi răspunsul la întrebarea despre cât de mulți dintre noi putem fi tentați să parcăm mașina și să mergem cu bicicleta la serviciu sau la școală. Scopul final este un șablon de metodă simplă evaluată pentru promovarea ciclismului, care poate fi răspândit și în mai multe municipalități, spune Emma Kangas, manager de proiect la orașul Helsingborg.

Peste 150 de locuitori au manifestat interes

Scopul este ca 300 de persoane să participe ca bicicliști de testare în timpul proiectului de cercetare care se desfășoară în perioada 2022-2023, pentru a putea măsura efectul și pentru a îmbunătăți metoda. Rezidenții din două zone rezidențiale specifice din Helsingborg – Adolfsberg și Gustavslund – vor fi invitati să participe. Ei au o populație egală cu aproximativ 5.000 de locuitori, dar există diferențe, de exemplu, în care formele de locuințe domină și proporția persoanelor cu un loc de muncă remunerat.

– Diferențele dintre și în interiorul zonelor vor fi interesante de investigat și înțeles. Printre altele, vom realiza anchete și interviuri în profunzime, iar prin aceasta sperăm să obținem date ca bază pentru concluzii relevante. Și sperăm, de asemenea, că mersul pe bicicletă va inspira mai mulți oameni să îndrăznească să meargă cu bicicleta la și de la serviciu, dar și în timpul liber. Acest lucru se datorează faptului că vecinii și prietenii se inspiră reciproc către călătorii durabile. Toată lumea câștigă la Helsingborg, spune Michael Johansson, cercetător la Departamentul de Management al Serviciilor și Știința Serviciilor, Universitatea Lund.

De la începutul campaniei în martie, până acum au participat peste 150 de persoane. În calitate de participant la proiect, acestia s-au angajat sa parcheze nasina si sa mearga cu bicicleta până la serviciu sau la școală timp de șase săptămâni în această primăvară sau toamnă.

Proiectul 300 de bicicliști de testare este implementat cu sprijinul autorității de inovare Vinnova.

Schimbările climatice în Europa: cifre și date

Foto: Pixabay
Date și statistici despre schimbările climatice în Europa: care este impactul regional, cine emite cel mai mult, care sunt obiectivele de reducere a emisiilor.

Schimbările climatice reprezintă o problemă globală, însă cum este afectată Europa? Vă prezentăm date și cifre care scot în evidență diferitele aspecte ale acestei probleme: cauze, consecințe și evoluție.

Cine emite cele mai multe gaze cu efect de seră în UE: țări și sectoare

Uniunea Europeană este pe locul al treilea în lume în ceea ce privește cantitatea de gaze cu efect de seră pe care le emite, după China și Statele Unite, și este urmată de India, Rusia și Japonia (2015).

În UE, țările cu cele mai mari emisii în 2019 au fost Germania, Franța, Italia, Polonia și Spania. Sectorul energetic a fost responsabil pentru 77,01% din emisiile de gaze cu efect de seră în UE (în 2019), fiind urmat de agricultură 10,55%), industrie (10%) și sectorul deșeurilor (3,32%).

Mai multe date în infograficul despre emisiile de gaze cu efect de seră pe țări și pe sectoare în UE.

Evoluția emisiilor de gaze cu efect de seră în UE începând cu 1990

În 2008, UE a stabilit obiectivul de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră cu 20% față de nivelurile din 1990. S-au înregistrat progrese importante: în 2019, cantitatea de gaze cu efect de seră din UE a scăzut cu 24% față de nivelurile din 1990. În 2020, emisiile au fost cu 31% sub nivelul din 1990, în parte din cauza pandemiei Covid-19.

În 2021, UE și-a stabilit un nou obiectiv: reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55% până în 2030 (în comparație cu nivelurile din 1990) și neutralitatea climatică până în 2050. Conform celor mai recente proiecții ale statelor membre, reducerea netă a emisiilor va fi de doar circa 41% până în 2030.

Consultați infograficul nostru despre progresele înregistrate de UE în atingerea obiectivelor pentru 2020.

Impactul schimbărilor climatice în Europa

Schimbările climatice afectează deja Europa în diferite forme, în funcție de regiune. Acestea pot duce, de exemplu la pierderea biodiversității, incendii forestiere, scăderea randamentului în agricultură și temperaturi ridicate. Ele pot afecta și sănătatea oamenilor. De exemplu, se pot înregistra mai multe decese cauzate de valurile de căldură.

Consultați harta noastră pentru a vedea cum afectează schimbările climatice diferitele regiuni europene.

Emisiile cauzate de transporturi în UE: date și cifre

 Transportul este singurul sector în care emisiile încă sunt mai mari decât erau în 1990. Transportul este responsabil de aproape 30% dintre emisiile totale de CO2 ale UE, iar dintre acestea 72% provin din transportul rutier.

Emisiile de CO2 de la autovehicule

Mașinile și camionetele produc în jur de 15% din emisiile totale de CO2 din transportul rutier. Cu o medie de 1,7 persoane pe mașină în Europa, alte mijloace de transport, cum ar fi autobuzele, reprezintă în prezent o alternativă mai curată. Cu toate acestea, mașinile moderne ar putea fi printre cele mai curate mijloace de transport, dacă ar fi împărțite, în loc să fie conduse de o singură persoană.

Mai multe detalii în infograficul nostru despre emisiile de CO2 ale mașinilor. 

Emisiile de la avioane și vapoare

Aviația internațională și transporturile maritime reprezintă fiecare sub 3,5% din emisiile totale de gaze cu efect de seră ale UE. Totuși acestea s-au numărat printre sursele cu creșterea cea mai rapidă. Se estimează că emisiile avioanelor vor fi de 10 ori mai mari în 2050 față de 1990, iar emisiile vapoarelor ar putea crește cu până la 50%.

Aflați mai multe despre emisiile produse de avioane și vapoare din infograficul nostru.

Istoricul negocierilor pentru climă în cadrul ONU

UE este un jucător cheie în discuțiile la nivelul Națiunilor Unite cu privire la combaterea schimbărilor climatice și a semnat în acest sens Acordul de la Paris. Toate țările UE sunt semnatare la rândul lor, însă ele își coordonează pozițiile și își trasează obiective comune de reducere a emisiilor la nivelul UE.

Urmăriți istoricul negocierilor pentru climă în infograficul nostru.

Răspunsul UE la criza refugiaților din Ucraina

Refugiați din Ucraina trec granița la punctul de frontieră Medyka, în sud-estul Poloniei, pe 24 martie 2022 (Photo by Angelos Tzortzinis / AFP)

Invazia rusă în Ucraina începută în februarie 2022 a creat una dintre cele mai mari crize umanitare din istoria recentă a Europei. Războiul în desfășurare a dus la un număr tot mai mare de victime, distrugeri și strămutări de persoane în interiorul și în afara granițelor Ucrainei.

Populația civilă din Ucraina este supusă bombardamentelor și violenței, milioane de oameni fiind forțați să se mute, fie în interiorul țării fie în țările vecine – în principal Polonia, dar și România, Slovacia, Ungaria și Moldova. În jur de 90% dintre aceștia sunt femei și copii, ei fiind, de asemenea, mai expuși la riscuri de violență și abuzuri, inclusiv trafic de ființe umane, contrabandă și adopții ilegale.

Citiți mai multe despre migrație în Europa.

Fonduri UE pentru sprijinirea țărilor de frontieră

Criza refugiaților declanșată de război a dat naștere unor valuri de solidaritate și mobilizare în întreaga Europă, UE și statele membre oferind ajutor de urgență persoanelor strămutate și sprijin țărilor vecine cu Ucraina.

Pe 24 martie, eurodeputații au aprobat propunerea Comisiei de redirecționare a fondurilor disponibile înspre țările UE care adăpostesc oameni alungați de agresiunea rusă prin Acțiunea de coeziune pentru refugiații din Europa (CARE). La aceste fonduri s-ar putea adăuga 10 miliarde EUR suplimentare din fondul React-EU – creat ca o punte între măsurile de urgență Covid și fondurile de coeziune.

De asemenea, Parlamentul a extins cu un an – până la mijlocul lui 2024 – perioada în care operează Fondul pentru Azil, Migrație și Integrare, precum și Fondul pentru Securitate Internă. Această extindere permite țărilor UE să redistribuie urgent fonduri nefolosite pentru a gestiona fluxul de refugiați din Ucraina și este de așteptat să elibereze în jur de 420 de milioane EUR ca sprijin suplimentar pentru cazare, hrană, îngrijiri medicale sau personal în plus.

În plus, a fost dirijată către țările vecine și către Ucraina asistență suplimentară, sub formă de provizii medicale, corturi și generatoare de curent, prin Mecanismul UE de Protecție Civilă, precum și rezerve de medicamente în cadrul RescEU.

Cu ocazia sesiunii plenare din 23-24 martie, eurodeputații au aprobat acordarea de sprijin financiar Moldovei pentru a ajuta la primirea refugiaților, în plus față de ajutorul macro-financiar pentru acoperirea unei părți din nevoile acesteia de finanțare externă.

Protecție temporară pentru persoanele alungate din Ucraina

Într-o rezoluție adoptată în sesiune plenară extraordinară pe 1 martie, Parlamentul a salutat activarea Directivei de protecție temporară pentru prima dată de la intrarea acesteia în vigoare în 2001. Directiva urmărește să acorde protecție temporară imediată în UE celor ce se adăpostesc de războiul din Ucraina, inclusiv cetățenilor ucraineni, persoanelor din afara UE, persoanelor apatride sau persoanelor cu permise de ședere în această țară.

Acest lucru permite persoanelor strămutate să beneficieze de aceleași drepturi în întreaga UE, cum sunt permisul de reședință, posibilitatea de a munci, cazare și acces la asistență socială și medicală. Acordarea protecției temporare nu îi împiedică pe cei vizați să solicite azil.
Pe 9 martie, europarlamentarii au solicitat UE să introducă un sistem de migrație adecvat care să împartă responsabilitatea pentru refugiați.

Pactul UE cu privire la migrație și azil, în curs de negociere, include un mecanism de solidaritate prin care se distribuie responsabilitatea de protecție între statele UE, precum și măsuri de gestionare a fluxurilor masive de migranți.

Gestionarea granițelor externe

Pe 4 martie Comisia a emis noi orientări pentru a ajuta țările UE să gestioneze eficient sosirile și să ajute polițiștii de frontieră care efectuează controale la granițele cu Ucraina, inclusiv prin simplificarea controalelor pentru persoanele vulnerabile și prin înființarea unor puncte de trecere a frontierei temporare.

Parlamentul a dat undă verde și detașării Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă (Frontex) pentru a ajuta Moldova, care nu este membru al UE, să facă față numărului masiv de persoane care îi traversează granițele venind din Ucraina.

Se așteaptă ca 12 milioane de ucraineni să emigreze în UE

Războiul din Ucraina a forțat o mare parte a populației țării să fugă și mulți fug în țările UE. Imagine: Pixabay

Se așteaptă ca aproximativ 12 milioane de ucraineni să emigreze în UE. Se presupune că mai mult de unul din trei dintre ei dorește să călătorească în Germania. Polonia este a doua cea mai căutată țară (15,4 la sută), urmată de Italia (10,9 la sută), Franța (7,3 la sută) și Cehia (7,0 la sută). Suedia are 2,5 la sută ca primă alternativă. Aceasta corespunde cu 300.000 de refugiați, ceea ce este o cifra semnificativ mai mare decât calculele Consiliului Suedez pentru Migrație.

Acest lucru este demonstrat de un nou studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea Uppsala în colaborare cu Delmi. Sondajul se bazează pe datele de la Gallup World Poll (GWP), care la randul lui se bazează pe sondaje anuale efectuate în 160 de țări și regiuni ale lumii, în peste 140 de limbi. Eșantionul din fiecare țară este format din cel puțin 1.000 de indivizi, reprezentativi pentru populația cu vârsta de peste 15 ani, ceea ce face ca GWP sa fie cel mai mare studiu reprezentativ din lume. Potrivit GWP, 99% din populația adultă a lumii este reprezentată.

Interviuri înainte de război

În perioada 2007–2021, o medie de 26 la sută dintre ucraineni au declarat că doresc să se mute în altă țară. Dintre cei care doresc să se mute în altă țară, aproximativ jumătate (47 la sută) doresc să se mute într-o țară din UE.

Interviurile au fost realizate înainte de izbucnirea războiului și, conform cercetătorilor, se poate aștepta, prin urmare, că numărul de persoane care se deplasează să fie chiar mai mare decât în ​​raport.

– Dacă unul din patru voia să se mute chiar înainte de război, acum sunt mult mai multi ce doresc sau sunt nevoiti sa faca asta. Condițiile de viață din țară s-au deteriorat și s-a îmbunătățit posibilitatea unei bune primiri și a unui viitor bun în UE. În consecință, și mai mulți oameni probabil vor prefera UE celorlalte țări, spune Mikael Elinder.

Țări din afara UE

Pe baza cifrelor prezentate în raport, nu pare puțin probabil ca 12 milioane de ucraineni să încerce să părăsească țara dacă li se permite să vină într-o țară din UE. Țări din afara UE, precum Moldova și Rusia, au primit și mulți refugiați din Ucraina, dar în prezent se pare că marea majoritate va aplica în orice țară a UE.

Mikael Elinder
Mikael Elinder, profesor asociat de economie la Departamentul de economie. Foto: Mikael Wallerstedt

– Presupunem că 12 milioane vor pleca din Ucraina pentru a căuta protecție într-o țară din UE și că 2,5% respectiv 300.000 de ucraineni ar veni în Suedia. Numărul care poate veni în Suedia conform acestor calcule depășește cu mult cel mai înalt scenariu al Agenției Suedeze pentru Migrație, care prevedea 212 000. Oricum asta rămâne de văzut și depinde în mare măsură de factori pe care nu îi cunoaștem astăzi.

Rezultatele acestui raport arată că Germania este țara în care doresc să se mute cei mai mulți ucraineni. Aproximativ 36% dintre cei care doresc să se mute într-o țară din UE declară că vor să meargă în Germania. Chiar și în raport cu dimensiunea populației Germaniei, aceasta pare a fi una dintre cele mai atractive țări din UE pentru ucraineni (după Cehia și Luxemburg). Aproximativ 2,5% declară că vor să se mute în Suedia. Acest lucru corespunde cu dimensiunea Suediei (Suedia reprezintă 2,3% din populația UE). În acest sens, Suedia nu este nici deosebit de populară, nici nepopulară printre ucraineni.

În ciuda toamnelor mai reci, emisiile nete de dioxid de carbon sunt în creștere în emisfera nordică

Sursa: Pixabay

Din 2004, regiuni mari din America de Nord și Eurasia au cunoscut o răcire neașteptată în timpul toamnelor. Cercetătorii au crezut că acest fapt ar duce la reducerea emisiilor nete de dioxid de carbon din ecosistemele terestre. Dar un studiu amplu arată acum că ecosistemele și-au crescut emisiile.

Cel mai recent raport al panoului climatic al ONU IPCC arată în mod clar modul în care încălzirea este direct legată de cantitatea de dioxid de carbon din atmosferă. În același timp, când temperatura medie a crescut la nivel global, mari părți ale Americii de Nord și Eurasiei au cunoscut o răcire din 2004, în timpul anotimpurilor de toamnă. Într-un nou studiu, publicat în revista științifică Nature Climate Change, o echipă internațională de cercetare a investigat modul în care răcirea din această toamnă a afectat absorbția de dioxid de carbon de către ecosisteme și emisiile nete.

– Am fost foarte surprinși pentru că ne așteptam să vedem emisii nete reduse de dioxid de carbon în regiunile cu răcire. În schimb, am observat tendințe similare de creștere a emisiilor, indiferent dacă tendințele temperaturii au fost pozitive sau negative, spune Hans Chen, cercetător climatic de la Departamentul de Geografie Naturală și Știința Ecosistemelor de la Universitatea Lund.

Analize cuprinzătoare

Studiul arată că în regiunile cu temperaturi crescute, încălzirea a avut un ușor efect negativ asupra capacității ecosistemelor de a absorbi dioxidul de carbon. Acest lucru se poate datora stresului plantelor sau deficienței crescute a vaporilor de apă din aer din cauza temperaturilor ridicate. În regiunile răcite, emisiile de dioxid de carbon ale plantelor prin fotosinteză au scăzut mai repede decât emisiile lor prin respirație, ceea ce a condus la o emisie netă mai mare de dioxid de carbon. Rezultatele – care se bazează pe analize ale modelelor dinamice de vegetație, date din satelit, măsurători la scară extinsă a fluxurilor de dioxid de carbon și observații atmosferice – arată cu siguranță că ecosistemele din ambele regiuni cu încălzire și răcire în total au emis mai mult dioxid de carbon în toamna 2004-2008 comparativ cu perioada 1982–2003.

– Acest lucru indică faptul că, pe lângă variațiile de temperatură, schimbările climatice viitoare în alte aspecte, cum ar fi deficiența crescută a vaporilor de apă în aer, pot afecta capacitatea ecosistemelor de a absorbi dioxidul de carbon din atmosferă, spune Hans Chen.

Ecosistemele importante

Noile rezultate le oferă cercetătorilor o idee despre modul în care capacitatea ecosistemelor de a absorbi dioxidul de carbon va fi afectată de schimbările climatice. Dar și ce factori sunt decisivi pentru absorbția și emisiile sistemelor. Studiul poate fi util în munca de îmbunătățire a metodelor de estimare a fluxurilor de dioxid de carbon din diferite ecosisteme.

– O mare parte a dezbaterii climatice de astăzi se concentrează pe emisiile umane de dioxid de carbon. Dar pentru a obține o imagine cuprinzătoare a schimbărilor climatice viitoare, este important să se țină seama și de modul în care se va schimba capacitatea ecosistemelor de a absorbi dioxidul de carbon, spune Hans Chen.

În plus față de Universitatea Lund, următoarele universități și organizații au participat la lucru: Universitatea Normală din Beijing, Universitatea din Gothenburg, Academia Chineză de Științe, Universitatea Sun Yat-Sen, Universitatea Normală Qufu, Ministerul Ecologiei și Centrul de Mediu pentru Aplicații prin Sateliți pe Ecologie și mediu Beijing.

Studiul este publicat în revista științifică Nature Climate Change: „Creșterea eliberării de carbon din ecosistemul terestru ca răspuns la răcirea și încălzirea toamnei”.

Lupta Parlamentului pentru egalitatea de gen în UE

Foto: Brooke Cagle pe Unsplash

Aflați ce fac UE și Parlamentul European pentru protecția drepturilor femeilor și pentru promovarea egalității la locul de muncă, în politică, dar și în alte domenii.

Ce face UE pentru a combate inegalitățile?

 Încă de la începuturi, Uniunea Europeană a folosit toate politicile și măsurile necesare pentru promovarea egalității de gen și pentru crearea unei Europe mai sociale. 

Consiliul, hotărând în unanimitate, în conformitate cu o procedură legislativă specială și cu aprobarea Parlamentului European, poate lua măsurile necesare în vederea combaterii oricărei discriminări bazate pe sex, rasă sau origine etnică, pe religie sau convingeri, pe handicap, vârstă sau orientare sexuală.   

Articolul 19, Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFEU)

UE a adoptat legi, a emis recomandări, a făcut schimburi de bune practici și oferă finanțări pentru sprijinirea acțiunilor statelor membre. Conceptele politicii UE privind egalitatea de gen au fost modelate de hotărârile Curții Europene de Justiție. Parlamentul European adoptă în mod regulat rapoarte din proprie inițiativă referitoare la problemele de gen, solicitând mai multe eforturi pentru îmbunătățirea egalității.

Parlamentul European a fost întotdeauna foarte activ în obținerea egalității între bărbați și femei și are o comisie permanentă dedicată drepturilor femeilor și egalității de gen. În fiecare an, Parlamentul marchează Ziua Internațională a Femeii la 8 martie și organizează evenimente pentru sensibilizarea opiniei publice.

În decembrie 2020, eurodeputații au cerut instituirea unui nou format în cadrul Consiliului în care să se întrunească miniștri și secretari de stat responsabili cu egalitatea de gen. Deputații speră că o astfel de nouă configurație a Consiliului va contribui la promovarea unor inițiative importante privind egalitatea de gen, precum ratificarea Convenției de la Istanbul pentru combaterea violenței împotriva femeilor.

În februarie 2021, Parlamentul a adoptat o rezoluție pentru evaluarea progreselor făcute în promovarea drepturilor femeilor în ultimii 25 de ani cât și a a numeroaselor provocări rămase de rezolvat. Eurodeputații au exprimat îngrijjorare în legătură cu rezistența întâmpinată în unele țări UE și cu riscul ca egalitatea de gen să fie împinsă și mai jos pe agenda statelor membre. Parlamentul a mai cerut Comisiei să se asigure că drepturile femeilor sunt luate în considerare în toate propunerile acesteia, să elaboreze planuri concrete pentru scăderea ratei sărăciei în rândul femeilor și să-și întărească eforturile pentru reducerea diferenței de remunerare între femei și bărbați.

Urmăriți și cronologia momentelor cheie în lupta pentru drepturile femeilor în UE.

Egalitatea de gen la locul de muncă

 În 2019, UE a aprobat noi reguli privind concediile legate de familie și îngrijire și condiții de muncă mai flexibile, pentru a stimula tații să-și ia concedii de familie și a crește astfel rata de ocupare a femeilor.

Legislația UE privind egalitatea de gen la locul de muncă:
  • reguli priving ocuparea forței de muncă (salarii egale, securitate socială, condiții de lucru și hărțuire)
  • reguli privind munca independentă
  • reguli privind concediile de maternitate, paternitate și parental

Parlamentul solicită, de asemenea, măsuri concrete de reducere a diferenței de remunerare între femei și bărbați pentru aceeași muncă (în UE, aceasta a fost în medie de 14,1% în 2019) și a diferenței între pensii (diferența dintre veniturile din pensii pe care le obțin bărbații și femeile) – care era de 29,5% în 2018.

Parlamentul a mai a solicitat măsuri de combatere a sărăciei femeilor, deoarece acestea riscă mai mult decât bărbații să trăiască în sărăcie.

Femeile sunt subreprezentate în sectorul digital din Europa, deoarece au mai puține șanse să facă studii sau să solicite un loc de muncă în acest domeniu. În cadrul unei rezoluții adoptate în 2018, eurodeputații au cerut țărilor UE să pună în aplicare măsuri pentru a asigura integrarea deplină a femeilor în sectoarele TIC și să încurajeze educația și formarea femeilor în domeniile TIC, știință, tehnologie, inginerie și matematică.

Citiți mai multe despre definiția și cauzele diferenței de remunerare între femei și bărbați.

Tot în rezoluția adoptată în februarie 2021, Parlamentul a cerut pași concreți în aplicarea regulilor propuse pentru ca minim 40% dintre membrii neexecutivi în consiliile de administrație ale companiilor să fie femei. Comisia a înaintat această propunere în 2012, dar statele membre în Consiliu nu au ajuns la un acord. 

Fiecare stat membru asigură aplicarea principiului egalității de remunerare între lucrătorii de sex masculin și cei de sex feminin, pentru aceeași muncă sau pentru o muncă de aceeași valoare.

Articolul 157, Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFEU)

 Stoparea violenței împotriva femeilor


UE abordează violența împotriva femeilor în mai multe feluri.

Parlamentul a atras atenția asupra necesității de a combate forme specifice de violență, inclusiv hărțuirea sexuală, prostituția forțată, mutilarea genitală a femeilor, urmărirea obsesivă prin intermediul noilor tehnologii și violența online.

În februarie 2021, deputații au îndemnat Comisia să redacteze o propunere de Directivă UE care să prevină și să combată toate formele de violență de gen. 33% dintre femeile din UE au fost victime ale violenței fizice și/sau sexuale, iar 55% dintre femei au fost hărțuite sexual.

Citiți mai multe despre cum combate UE violența bazată pe gen.

De la politica în domeniul migrației la comerțul UE

Parlamentul a invitat în mod repetat Comisia Europeană să sporească coerența dintre politicile privind egalitatea de gen și alte politici, precum cele privind comerțul, dezvoltarea, agricultura, ocuparea forței de muncă și migrația.

Într-o rezoluție adoptată în 2016, deputații europeni au solicitat linii directoare în domeniul diferenței de gen la nivel UE, ca parte a reformelor mai largi privind migrația și politica de azil.

Într-un raport adoptat în 2018, eurodeputații au solicitat ca măsurile privind schimbările climatice să țină seama de rolul femeilor și au cerut acțiuni pentru a abilita și proteja cele mai vulnerabile femei.

Toate acordurile comerciale ale UE trebuie să includă dispoziții obligatorii și executorii pentru a asigura respectarea drepturilor omului, inclusiv egalitatea de gen, conform unei rezoluții adoptate în 2018.

Femeile în politică

Parlamentul a subliniat în mod repetat importanța egalității de gen în politică, promovând participarea femeilor la procedurile de luare de decizii la toate nivelurile.

Într-un raport adoptat în ianuarie 2019, Parlamentul a solicitat partidelor politice europene să propună atât femei cât și bărbați pentru organele care guvernează Parlamentul European în a noua legislatură. În noul Parlament, care și-a început activitatea oficial în iulie 2019, există mai multe femei ca oricând, reprezentând 41% dintre eurodeputații, în creștere față de 36,5% la sfârșitul mandatului precedent.

Priviți infograficul nostru despre femeile din Parlamentul European.

Egalitatea de gen și pandemia de Covid-19

Parlamentul European este preocupat de faptul că actuala criză Covid-19 accentuează inegalitățile de gen existente. Pandemia ar putea avea ca efect pe termen lung împingerea a încă 47 de milioane de femei și fete sub pragul sărăciei în toată lumea. În plus, femeile sunt în prima linie a luptei cu Covid-19 – dintre cei 49 de milioane de lucrători în domeniul sanitar din UE, 76% sunt femei. Pandemia a afectat acele sectoare din economie în care sunt angajate mai multe femei, cum ar fi industria ospitalității, servicii de îngrijire și activități menajere.

Citiți date concrete despre impactul Covid-19 asupra femeilor.

Sursa: Parlamentul European

Refugiații din Ucraina: orientări operaționale pentru sprijinirea statelor membre în aplicarea Directivei privind protecția temporară

Foto/Sursa: Comisia Europeană

De la începutul invaziei militare ruse a Ucrainei, la 24 februarie, peste 3 milioane de persoane au fugit din țară, mai mult de jumătate dintre acestea fiind copii, potrivit estimărilor ONU. Ca răspuns la această situație fără precedent, UE a convenit în timp record să activeze Directiva privind protecția temporară pentru a ajuta persoanele care fug din calea războiului din Ucraina. Directiva a devenit aplicabilă imediat, la 4 martie, și oferă acum protecție imediată pentru milioane de persoane.

Astăzi, Comisia prezintă orientări operaționale pentru a sprijini statele membre în aplicarea directivei. Aceste orientări cuprinzătoare vor ajuta persoanele care sosesc în UE să aibă un nivel coerent și eficace de drepturi și statele membre să își asume noile responsabilități.

Margaritis Schinas, vicepreședinte pentru promovarea modului nostru de viață european, a declarat: „Decizia fără precedent de a acorda protecție imediată tuturor celor care locuiesc în Ucraina este acum transpusă în practică. Pentru a facilita cât mai mult acest proces, Comisia vine în sprijinul statelor membre, punându-le la dispoziție orientări operaționale. De exemplu, pentru a asigura libera circulație a acestor persoane în Uniune, clarificăm faptul că acestea ar trebui să poată primi la frontieră vize cu o perioadă de valabilitate de 15 zile și că nu ar trebui să se aplice în niciun caz amenzi transportatorilor pentru că le transportă fără ca acestea să aibă documentele necesare. În prezent, una dintre cele mai mari preocupări este numărul minorilor neînsoțiți care sosesc în UE, care trebuie înregistrați și care necesită asistență specializată.”

Ylva Johansson, comisar pentru afaceri interne, a declarat: „În doar câteva zile, 3 milioane de persoane au intrat în UE. Mobilizarea în semn de solidaritate este imensă, iar reacția autorităților este impresionantă. Cu toate acestea, trebuie să facem față unor provocări reale pentru a asigura faptul că nu se ajunge la saturarea sistemelor naționale și că aceste persoane se pot bucura de protecția pe care o merită. Pe baza întrebărilor adresate de statele membre, propunem următoarele orientări operaționale, pe care le vom actualiza periodic, astfel încât să ne asiguram că statele membre beneficiază de sprijinul Comisiei în fiecare etapă a procesului – de la sosirea acestor persoane și până la integrarea lor.”

Orientări pentru statele membre

Orientările sunt concepute ca un document evolutiv, menit să reflecte situația de pe teren și să țină seama în mod corespunzător de evoluția nevoilor statelor membre. Principalele elemente ale acestora includ:

  • clarificarea cu privire la persoanele care au dreptul la protecție temporară, inclusiv, de exemplu, persoanele care au beneficiat de protecție internațională sau de o protecție națională echivalentă în Ucraina înainte de 24 februarie și care au fost strămutate din Ucraina la 24 februarie sau după această dată, precum și membrii familiilor acestora;
  • o definiție a „protecției adecvate” în temeiul dreptului național, care este o alternativă la protecția temporară care poate fi oferită de statele membre. O astfel de protecție nu trebuie să fie identică cu protecția temporară, dar trebuie să respecte Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene și spiritul Directivei privind protecția temporară. Trebuie să se asigure respectarea demnității umane și, prin urmare, un nivel de trai demn pentru toată lumea;
  • specificarea tipului de dovezi necesare pentru a beneficia de protecție temporară sau de protecție adecvată în temeiul legislației naționale;
  • încurajarea statelor membre să aibă în vedere extinderea protecției temporare la persoanele care, strict vorbind, nu ar intra în domeniul de aplicare al deciziei, dar care au nevoie de protecție, cum ar fi persoanele care au fugit din Ucraina cu puțin timp înainte de 24 februarie 2022;
  • copiii: orientările includ un capitol dedicat copiilor. În cazul copiilor și al adolescenților neînsoțiți, ar trebui să fie numit imediat un tutore legal sau un reprezentant corespunzător. De asemenea, Comisia coordonează eforturile de transfer astfel încât copiii și adolescenții neînsoțiți să poată fi transferați către alte state membre. Toți copiii care fug din calea războiului, indiferent de statutul lor, ar trebui să beneficieze de protecție deplină și de acces rapid la drepturile lor specifice (inclusiv la educație, asistență medicală și asistență psihosocială);
  • orientări privind drepturile specifice prevăzute de Directiva privind protecția temporară: un permis de ședere ar trebui să servească drept document care să dovedească statutul acestor persoane în fața altor autorități, cum ar fi oficiile și serviciile de ocupare a forței de muncă, școlile sau spitalele. În cazul în care nu s-au eliberat încă permisele de ședere, statele membre ar trebui să faciliteze deschiderea de conturi bancare și accesul la serviciile relevante pe baza unui document de identitate sau a unei dovezi de intrare în UE după data de 24 februarie 2022;
  • orientări pentru asigurarea liberei circulații atât înainte, cât și după eliberarea permiselor de ședere: cetățenii ucraineni care dețin pașapoarte biometrice sau resortisanții țărilor pentru care se aplică exonerarea de la obligația de a deține o viză de scurtă ședere pentru intrarea în Uniune au dreptul de a circula liber în spațiul Schengen după ce au fost admiși pe teritoriu pentru o perioadă de 90 de zile într-o perioadă de 180 de zile. În cazul cetățenilor țărilor pentru care nu se aplică exonerarea de la obligația de a deține viză, Comisia recomandă ca statele membre de primă intrare să elibereze vize cu o perioadă de valabilitate de 15 zile la frontieră și ca statele membre de intrare ulterioară să nu impună sancțiuni financiare transportatorilor care transportă persoane care beneficiază de protecție temporară, dar care nu dețin documente de intrare valabile. După eliberarea unui permis de ședere, persoanele care beneficiază de protecție temporară au dreptul de a circula liber;
  • furnizarea de asistență pentru repatriere persoanelor care nu au drept de ședere în UE, cum ar fi necesitatea ca aceste persoane să beneficieze de asistență consulară pentru repatriere, domeniu în care Frontex poate oferi sprijin.

Context

La 4 martie 2022, în urma propunerii Comisiei din ziua precedentă, Consiliul a adoptat în unanimitate decizia de punere în aplicare privind introducerea protecției temporare pentru persoanele care fug din calea războiului din Ucraina. După această decizie, Comisia a primit o cerere clară de informații suplimentare și a lansat o pagină web destinată informării și sprijinirii persoanelor care fug din calea războiului la sosirea lor în UE.

Pentru a coordona sprijinul operațional pentru statele membre de primă intrare, Comisia a convocat reuniuni privind situația din Ucraina, ca parte a Planului de acțiune al UE în vederea pregătirii pentru situații de criză legate de migrație și a gestionării acestora. Pe lângă această rețea, o „Platformă de solidaritate” coordonată de Comisie colectează și examinează nevoile statelor membre pentru a oferi un răspuns operațional. De asemenea, aceste orientări vor completa orientările existente pentru gestionarea frontierelor externe în vederea facilitării trecerii frontierelor dintre Ucraina și UE.

Informații suplimentare

Orientările operaționale pentru punerea în aplicare a Deciziei de punere în aplicare a Consiliului privind introducerea protecției temporare

Decizia de punere în aplicare a Consiliului privind introducerea protecției temporare

Directiva privind protecția temporară

Informații pentru persoanele care fug din calea războiului din Ucraina

Sursa: Comisia Europeană