28Cât de vulnerabilă este umanitatea la schimbările climatice? Și cum au afectat deja oamenii din întreaga lume astăzi? Acestea sunt câteva dintre întrebările cărora le-a răspuns Grupul ONU pentru Climă pe 28 februarie. Raportul final implică trei cercetători din Suedia, dintre care doi – Martina Angela Caretta și Emily Boyd – provin de la Universitatea Lund.
Timp de trei ani, aproximativ trei sute de cercetători de top din întreaga lume au revizuit zeci de mii de articole de cercetare științifică. Evaluarea lor a fost studiată și comentată în mai multe runde de către alți experți, precum și de către statele membre individuale ale ONU. Lucrarea a fost finalizată și pe 28 februarie va fi prezentat raportul Efecte, adaptare și vulnerabilitate . Raportul face parte din cea de-a șasea evaluare a cunoștințelor realizată de IPCC (Comitetul ONU Climatic) din 1988.
– Lucrarea IPCC este de departe cea mai mare evaluare a cunoștințelor existente despre schimbările climatice, spune profesorul de climatologie la Universitatea Lund Markku Rummukainen, care a urmărit și a participat la activitatea IPCC timp de aproape douăzeci de ani și care timp de șase ani a fost persoana de contact a Suediei în IPCC.
Secetă și inundații
Martina Angela Caretta , lector superior în geografie culturală la Universitatea Lund, este autorul principal al capitolului despre apă.
La ce întrebări vei răspunde în capitolul tău?
– Trebuie să evidențiem insecuritatea apei – apa în locul nepotrivit și la momentul nepotrivit, adică secetele și inundațiile. Aceste semne ale schimbărilor climatice sunt ceva pe care majoritatea oamenilor din lume au experimentat deja sau vor experimenta, spune Martina Angela Caretta. Se estimează astăzi că jumătate din populația lumii este deja afectată de o lipsă de apă timp de cel puțin o lună în fiecare an, ca urmare a schimbărilor de mediu sau climatice.
Spre deosebire de recenziile anterioare ale panoului de climă pe aceeași temă, ajustările care sunt deja făcute astăzi sunt acum abordate. – O altă diferență față de rapoartele anterioare este că aceasta se va concentra mai clar asupra modului în care schimbările climatice afectează egalitatea de gen și egalitatea de gen, spune Martina Angela Caretta.
Capitolul despre apă va răspunde și întrebărilor despre cât de mult agricultura și industria vor fi afectate de alimentarea cu apă în viitor. Alte probleme sunt: Cine este cel mai expus? Sunt femeile mai afectate de deficitul de apă decât bărbații? Cum sunt afectate popoarele indigene și grupurile marginalizate? Țările sărace versus țările bogate? Și ce știm deja astăzi că nu poate fi salvat dacă depășim o creștere a temperaturii globale de 2 grade?
Vei da recomandari?
– Nu. Panelul ONU pentru Climă oferă o bază relevantă pentru politică, dar nu propuneri de politică, spune Martina Angela Caretta. Aceasta este o diferență importantă. Cu toate acestea, am făcut o evaluare a diferitelor strategii de adaptare. De exemplu, am analizat care infrastructură funcționează cel mai bine pentru impactul asupra climei în orașe și care metode de irigare beneficiază cel mai bine agriculturii afectate de climă. Toate acestea sunt reunite într-un rezumat pentru factorii de decizie.
Sărăcia, mijloacele de trai și dezvoltarea durabilă
Emily Boyd este profesor de studii de sustenabilitate și director al LUCSUS, Centrul Universitar pentru Studii de Sustenabilitate din Lund. Ea a participat la partea raportului (Capitolul 8) care tratează sărăcia, mijloacele de trai și dezvoltarea durabilă.
– Capitolul are o abordare amplă a impactului inegal al schimbărilor climatice, spune Emily Boyd. Accentul este pus pe justiția climatică. Evaluăm cunoștințele despre cele mai extreme consecințe ale schimbărilor climatice și ce provocări implică acestea pentru dezvoltarea socială – atât astăzi, cât și în viitor. Printre altele, ne uităm la cercetările despre așa-numitele puncte de basculanță socială: la ce trebuie să ne așteptăm sub formă de tulburări sociale și conflicte atunci când schimbările climatice devin mai pronunțate și lupta pentru resurse se intensifică?
În plus față de zonele cele mai afectate, se evaluează cunoștințele despre modul în care cele mai vulnerabile grupuri din societate sunt deja afectate și vor fi afectate la nivel global.
– Există diferențe mari între regiuni și cât de mult vor fi afectate de climatele extreme. Dar inegalitatea și oportunitățile diferite de adaptare înseamnă că există și diferențe mari în cadrul aceleiași societăți, spune Emily Boyd. Acest lucru este valabil și pentru partea bogată a lumii.
Sursa: Universitatea Lund
