AI a devenit un subiect constant în știri și unul dintre cele mai populare (și relevante) subiecte de discuție din lume. Ce poate și ce nu poate realiza AI este încă incert, iar opiniile sunt împărțite, mai ales în ceea ce privește sustenabilitatea. Ce se poate întâmpla în viitor, când progresele digitalizării riscă să devină una dintre cele mai mari provocări ale prezentului? Ce poate merge prost atunci când o tehnologie aflată într-o dezvoltare continuă este de asemenea așteptată să contribuie la un consum mai mare de energie și apă? Este posibilă inversarea acestei tendințe pentru ca AI să contribuie la sustenabilitate în loc de a o împiedica?
Criticile aduse AI: consumul de energie și apă
Cea mai frecventă critică adusă AI este că tehnologia va necesita un consum mai mare de energie și apă pentru a susține funcții precum ChatGPT. Cei mai mari consumatori de energie sunt centrele de date uriașe, care conțin infrastructura tehnică, inclusiv servere, și care sunt utilizate pentru a antrena modele AI precum ChatGPT și DALL-E. De asemenea, servicii precum cele de la OpenAI necesită cantități semnificative de electricitate, ceea ce duce la creșterea emisiilor de CO₂, conform unui articol publicat de MIT News.
Această problemă a apărut recent, deoarece utilizarea tot mai mare a AI generativ a condus la construcția mai multor centre de date. Funcții precum ChatGPT necesită o infrastructură tehnică mult mai mare pentru a funcționa, ceea ce a crescut nevoia de noi facilități. În plus, lucrul la îmbunătățirea ChatGPT și dezvoltarea unor versiuni mai noi și mai eficiente necesită și mai multă energie. Când un nou model AI este dezvoltat, crește și nevoia de apă, ceea ce, în anumite cazuri, poate pune presiune asupra surselor locale de apă – în special în zonele deja vulnerabile la schimbările climatice.
Motivul pentru care consumul de apă este atât de important este că centrele de date necesită cantități mari de apă pentru a răci serverele. Cu o utilizare mai mare a AI, serverele pot deveni supraîncărcate și riscă să se supraîncălzească dacă nu sunt răcite corespunzător. Încă nu este clar cum ar afecta un consum crescut de apă biodiversitatea în regiunile unde sunt amplasate centrele de date.
Pe măsură ce noile modele AI sunt antrenate, infrastructura tehnică va trebui extinsă, iar hardware-ul utilizat în centrele de date va trebui înlocuit mai frecvent. Deși AI nu este singurul factor care determină această expansiune, joacă un rol central în dezvoltare. Câte centre de date noi vor fi construite și cum va arăta impactul lor asupra mediului rămâne incert. Totuși, un lucru este sigur: dacă dezvoltarea continuă în același ritm, cererea pentru noi centre de date va crește – la fel și impactul lor asupra mediului.
Se estimează că, deja anul viitor, centrele de date la nivel global vor consuma atât de multă electricitate încât ar deveni al cincilea cel mai mare consumator de energie din lume, situându-se între Japonia și Rusia. Una dintre cele mai mari critici la adresa AI este că acest consum de energie nu poate fi susținut doar din surse regenerabile.
În 2021, cercetătorii de la Google, în colaborare cu Universitatea din California, Berkeley, au descoperit că procesul de antrenare a unui model AI asemănător cu GPT-3 de la OpenAI a generat 552 de tone de emisii de CO₂. Problema este că utilizarea AI nu consumă energie doar în timpul antrenării modelelor. De fiecare dată când un utilizator introduce o întrebare în AI, este consumată electricitate.
Cercetătorii estimează că o căutare prin ChatGPT utilizează de cinci ori mai multă energie decât o căutare obișnuită pe internet. În plus, companiile au un interes puternic să dezvolte constant noi modele, ceea ce înseamnă că AI generativ a început să domine piața. Noile modele necesită și mai multă energie în timpul procesului de antrenare, ceea ce riscă să ducă la o cerere și mai mare de energie.
AI cu un focus sustenabil?
Cu toate acestea, AI are și un potențial uriaș de a contribui la sustenabilitate. Unul dintre cele mai importante domenii de aplicare este inovația. AI poate accelera dezvoltarea tehnologică și poate contribui la soluții care reduc emisiile de CO₂ în viitor.
Un raport al International Energy Agency (IEA), evidențiat de World Economic Forum (WEF), afirmă că aproape jumătate din reducerile de CO₂ prognozate până în 2050 vor proveni din tehnologii care încă nu au fost inventate. AI ar putea deveni un factor-cheie, eficientizând cercetarea și accelerând progresul științific în mai multe domenii.
Alte aplicații practice ale AI
AI este deja utilizată pentru reducerea emisiilor de CO₂ în viața de zi cu zi. De exemplu, este folosită în Google Maps pentru a sugera rute mai ecologice. De la introducerea acestei funcții în Europa și SUA, emisiile de CO₂ au fost reduse cu peste un milion de tone anual.
AI poate fi, de asemenea, utilizată pentru monitorizarea zonelor de risc și emiterea avertismentelor timpurii privind dezastrele naturale. Tehnologia poate anticipa riscurile de inundații, cutremure și incendii de vegetație, îmbunătățind astfel pregătirea și reacția autorităților. Instrumentele bazate pe AI pot contribui la protejarea mai eficientă a oamenilor în timpul dezastrelor naturale și altor situații de urgență.
Acestea sunt doar câteva exemple despre ceea ce AI poate face deja – și despre potențialul său viitor, pe baza tehnologiei existente.
Marele dilema
La prima vedere, există multe provocări legate de consumul de energie și impactul asupra mediului al AI. Pe termen lung, însă, AI ar putea contribui și la reducerea impactului asupra mediului. Acest lucru face ca AI să fie un dilema complexă:
Ar trebui să oprim dezvoltarea AI până când tranziția la energia regenerabilă devine o prioritate, sau ar trebui să continuăm să investim în noile tehnologii, sperând că progresul tehnologic va rezolva problema de la sine?
Bianca M. – Info Express
E-mail:hello@infoexpress.se
Surse:
- “Explained: Generative AI’s environmental impact”, MIT News, 2025-01-17
- “What is AI’s role in the climate transition and how can it drive growth?”, World Economic Forum (WEF), 2025-01-16
