La mai putin de o săptămână, un nou studiu asupra modului în care vaccinul Pfizer BioNTech împotriva covid-19 (BNT162b2) afectează celulele hepatice umane din vasele de cultură a stârnit un mare interes. Studiul a primit până acum aproape 800.000 de lecturi, iar rezultatele sunt răspândite pe rețelele de socializare, unde în mai multe cazuri este și interpretat greșit. Dar ce rezultate sunt implicate și cum ar trebui să fie înțelese? Doi dintre cercetătorii din spatele studiului, profesorii Yang de Marinis și Magnus Rasmussen, își împărtășesc opiniile.
Contextul cercetării, spun cercetătorii, este un studiu * publicat în 2021 în PNAS. Cercetătorii de la MIT, printre altele, au studiat celulele umane în vase de cultură celulară, așa-numitele vase Petri, și dacă ARN-ul din SARS-CoV-2 poate fi convertit în ADN și integrat în genomul celulelor infectate cu virusul.
– Ne-a făcut să ne întrebăm dacă acest lucru se poate întâmpla și cu vaccinul Pfizer BioNTech, care conține ARNm corespunzător proteinei spike SARS-CoV-2. În studiile pe animale pe care Pfizer le-a efectuat asupra vaccinului, s-a văzut că aproximativ 18% din vaccin se acumulează în ficat la 30 de minute după injectarea vaccinului și, prin urmare, am ales să studiem problema în celulele hepatice, spune Yang de Marinis, profesor asociat la Universitatea Lund și autorul principal al studiului de acum remarcabil.
* Link către studiul publicat în PNAS 2021
** Link către Raportul de evaluare EMA (PDF)
Vaccinul covid-19 de la Pfizer BioNTech (BNT162b2) conține ARNm care produce proteina spike în celulele noastre.
– S-a presupus anterior că vaccinurile ARNm nu pot afecta ADN-ul în celulele corpului uman. Descoperirile din articolul nostru ridică întrebări cu privire la faptul dacă acest lucru este adevărat, spune Magnus Rasmussen, profesor la Universitatea Lund și medic în boli infecțioase la Spitalul Universitar Skåne, coautor al studiului.
Ce rezultate ati vazut?
– Publicația noastră este primul studiu in vitro * privind conversia vaccinului ARNm împotriva Covid-19 în ADN, în interiorul celulelor de origine umană. Arătăm că vaccinul pătrunde în celulele hepatice de pe linia celulară încă de la 6 ore după ce a fost administrat vaccinul. De asemenea, am văzut că expresia genei LINE-1 se modifică în celule atunci când adăugăm vaccinul și că proteina LINE-1, care este făcută din acea genă, a fost prezentă în nucleul celulei. Am văzut că a existat ADN convertit din ARNm al vaccinului în celulele gazdă pe care le-am studiat, spune Yang de Marinis.
* In vitro înseamnă că sa studiat problema în eprubete pe celule, nu la oameni
Care sunt limitele importante ale studiului?
– Studiul a fost efectuat pe celule hepatice umane dintr-o linie celulară. Este un instrument bun atunci când studiem procesele moleculare și celulare, ele sunt ușor de cercetat și, deoarece liniile celulare sunt ușor accesibile, de multe ori începem de acolo. Dar ar trebui să ia în considerare și faptul că liniile celulare diferă de celulele unui organism viu și, prin urmare, acum este important ca acest lucru să fie studiat și la oameni, spune Yang de Marinis.
– Când evaluăm rezultatele studiului nostru, ar trebui să știm că aceste celule sunt mai instabile genetic decât propriile noastre celule hepatice, spune Magnus Rasmussen.
Ce concluzii se pot trage din studiu?
– Am demonstrat că vaccinul ARNm de la PfizerBioNTech este convertit din ARN în ADN în celulele in vitro în vase Petri, dar nu știm încă dacă acest ADN este integrat în ADN-ul celulelor din genom – și dacă da, dacă are orice consecință, spune Yang de Marinis.
– Studiul nu investighează dacă vaccinul intră și ne modifică genomul. Cu toate acestea, rezultatele noastre indică faptul că această transcripție inversă, adică conversia ARN-ului în ADN, ar putea avea loc în celulele umane. Pentru a fi sigur, sunt necesare date din mai multe studii și sperăm că rezultatele noastre vor determina și alții să studieze acest lucru. Este important să testăm limitările rezultatelor studiului nostru și rămân multe întrebări: se întâmplă acest lucru doar într-un mediu de laborator? Se poate întâmpla acest lucru în alte tipuri de celule? Doar atunci când este vaccinat cu vaccin ARNm? Sperăm că rezultatele noastre să stimuleze studii suplimentare, spune Magnus Rasmussen.
Studiul a primit multă atenție mass-media, ce credeți despre el?
– Am înțeles că studiul a atras atenția, dar am crezut că este evident că cercetarea va fi efectuată. Avem un nou vaccin și trebuie testat pe modele celulare și animale, precum și pe oameni. Sigur, rezultatul este surprinzător, dar și mai surprinzător este că astfel de studii nu par să fi fost efectuate înainte, spune Magnus Rasmussen.
– Atenția presei și a publicului larg reflectă o îngrijorare a unora cu privire la noile tehnologii de vaccinare. Acest lucru în sine subliniază necesitatea unor studii suplimentare, afirmă Yang de Marinis.
Pe baza acestui studiu, ar trebui să se abțină de la vaccinare?
-Nu există absolut nici un motiv pentru ca vreo persoană să-și schimbe decizia de a lua vaccinul pe baza acestui studiu, spune Magnus Rasmussen.
Yang de Marinis este de acord:
– Sunt necesare mai multe cercetări pentru a ști cu siguranță ce se întâmplă și dacă ar putea provoca modificări ale genomului. Un pas următor va fi studiile la oameni pentru a obține mai multe date și date care pot rezolva semnele de întrebare.
Fapte
Transcriere: conversia ADN-ului în ARN
Transcripția este un proces în celulele noastre în care o enzimă transformă informația genetică din ADN-ul celulei în ARN. Celulele noastre citesc instrucțiunile din secvențele ADN ale nucleului celular, iar acest ARN mesager (ARN mesager, ARNm) iese din nucleul celulei și controlează ce proteine se formează în așa-numitele ribozomi.
Transcriere inversă
Transcripția este un proces în celulele noastre în care o enzimă transformă ADN-ul din ARN. În transcrierea inversă, ADN-ul este produs din ARN. Enzima care face copia ADN-ului se numește transcriptază inversă și se găsește adesea în retrovirusuri.
vaccin ARNm
Vaccinul ARNm conține rețeta pentru modul în care celulele noastre ar trebui să producă proteina unghiei. Sistemul nostru imunitar reactioneaza la proteina unghiei ca pe ceva strain organismului si invata sa recunoasca si sa reactioneze la ea – fara ca noi sa fim infectati de boala in sine. Atunci când virusul intră în cele din urmă în organism, sistemul imunitar îl recunoaște deja ca fiind străin și începe să lupte împotriva infecției, deoarece virusul are pe suprafața sa proteine de unghii. Sursa: CDC , link către CDC (engleză)
Sursa: Lunds universitet