Războiul comercial declanșat de Donald Trump a dominat știrile din acest an. Însă, potrivit economistului Fredrik NG Andersson, riscăm să ne lăsăm captivați de efectele imediate. În realitate, lumea se află în fața unei noi ordini mondiale, care pe termen lung va schimba atât politica, cât și economia – și va marca sfârșitul viziunii despre lume din anii ’90.
Incertitudinea privind tarifele vamale a stârnit numeroase întrebări: Care vor fi consecințele directe pentru firmele suedeze, pentru locurile de muncă și pentru venituri? Va reduce Riksbanken dobânda de referință pentru a compensa?
Fredrik N. G. Andersson consideră aceste întrebări firești, dar ne îndeamnă să privim mai departe. Nu ar trebui să ne limităm doar la ceea ce se întâmplă acum, ci să luăm în calcul și efectele pe termen lung. „Ne aflăm la începutul unei noi ordini mondiale”, subliniază el.
– Ceea ce se întâmplă astăzi nu ține doar de o singură persoană și de convingerea lui că tarifele sunt un remediu universal pentru economia americană. Barierele comerciale s-au înmulțit constant în ultimele decenii. Chiar și în timpul administrației Biden, tarifele au crescut, iar noi reglementări menite să protejeze economia internă au fost introduse. Trump își lasă amprenta asupra acestei evoluții, dar face parte dintr-un fenomen mult mai amplu, afirmă Fredrik NG Andersson, adăugând că istoria ne poate ajuta să înțelegem ce se întâmplă – dar numai dacă alegem comparațiile corecte.
Este des invocat exemplul războaielor tarifare din anii 1930. Fredrik N. G. Andersson crede însă că aceasta nu este cea mai potrivită comparație. Atunci, tarifele au fost un răspuns la Marea Depresiune și au fost introduse într-o economie deja în colaps. Astăzi situația nu arată așa.
O paralelă mai relevantă, spune el, este Marea Britanie de la începutul anilor 1900. În perioada de debut a industrializării, țara era superputerea economică a lumii – și un susținător fervent al liberului schimb. Spre sfârșitul secolului al XIX-lea, această poziție a fost amenințată de alte națiuni industriale aflate în plină ascensiune, precum SUA și Germania. Atunci a apărut o dezbatere asemănătoare cu cea din SUA de astăzi: ideea că alte state profitau de pe urma liberului schimb în detrimentul Marii Britanii. S-au ridicat voci care cereau tarife pentru protejarea locurilor de muncă și a veniturilor – exact cum se întâmplă acum în SUA.
O figură centrală a acelei dezbateri a fost politicianul Joseph Chamberlain, comparat adesea cu Donald Trump. La fel ca Trump, provenea din elita socială, dar se prezenta drept apărător al muncitorilor. În ambele cazuri era vorba mai puțin de calcule economice și mai mult de o viziune politică, în care politica comercială devenea simbol al forței naționale și al autodeterminării. O diferență importantă este însă că ideile lui Chamberlain au fost puse în aplicare abia în timpul Marii Depresiuni din anii 1930, deși fuseseră intens dezbătute anterior.
Astăzi, SUA se confruntă cu o concurență puternică din partea Chinei, devenită un actor central în economia globală. Așa cum Marea Britanie se simțea amenințată în urmă cu un secol, SUA percepe acum o amenințare la adresa statutului său de superputere. Administrația Biden a adoptat, în multe privințe, o abordare asemănătoare cu cea a lui Trump, în special prin limitarea accesului Chinei la tehnologie și comerț, pentru protejarea intereselor naționale.
Perioadele de liber schimb și globalizare apar, de regulă, atunci când economia dominantă se simte sigură pe poziția sa. Când această imagine economică și politică este contestată, iar noi concurenți cer influență, disponibilitatea de a menține piețele deschise scade. În locul ei începe o nouă etapă, în care politica comercială devine un instrument de afirmare a puterii și de apărare a intereselor proprii.
Ce aduce această nouă ordine mondială?
Economia globalizată care s-a format în anii ’90 a apărut într-o lume în care SUA câștigase Războiul Rece și era superputerea incontestabilă. Astăzi trăim într-o lume marcată de competiție crescândă. În plus, asistăm la o transformare tehnologică profundă, mai ales în domeniul inteligenței artificiale, unde rivalitatea dintre SUA și China devine tot mai intensă.
Cum va arăta această nouă lume nu putem decât să ghicim. Potrivit lui Fredrik N. G. Andersson, este greșit să credem că alegerea unui nou președinte american ar aduce o revenire la vechea ordine.
– De multe ori ne construim imaginea despre viitor privind în oglinda retrovizoare. Istoria, așa cum arată exemplul britanic, oferă lecții importante, dar ideea că structurile și concepțiile anilor ’90 erau universale și că putem reveni la ele este nerealistă. Epocile apuse nu s-au mai întors niciodată – ele au fost înlocuite de altele noi, modelate de tendințele economice, tehnologice, sociale și politice ale timpului, spune el.
Cum întâmpinăm această nouă lume?
Andersson crede că toți contribuim la direcția dezvoltării, dar că țările mici, precum Suedia, nu au prea multă influență. Uniunea Europeană, rămasă în urmă din punct de vedere tehnologic, nu joacă nici ea un rol major în acest moment. Mai degrabă este vorba de adaptare la noile condiții. Suedia are însă șanse bune să facă față schimbării: economia este flexibilă, dezvoltarea tehnologică este avansată, iar dependența de SUA este mai redusă decât în alte state, subliniază Fredrik N. G. Andersson. Spre deosebire de multe economii europene, Suedia și-a administrat finanțele responsabil și dispune de instrumentele necesare pentru a înfrunta viitorul care se conturează.
În loc să privim înapoi spre anii ’90, ar trebui să ne concentrăm asupra viitorului și a oportunităților pe care acesta le oferă. Cine știe – poate viitorul va fi chiar mai bun decât trecutul, conchide Fredrik N. G. Andersson.
