Comisia salută acordul politic provizoriu la care au ajuns recent Parlamentul European și Consiliul cu privire la un regulament al UE privind lanțurile de aprovizionare care nu implică defrișări. Odată adoptat și pus în aplicare, noul act legislativ va asigura faptul că o serie de bunuri esențiale introduse pe piața UE nu vor mai contribui la defrișări și la degradarea pădurilor în UE și în alte părți ale lumii. Având în vedere că UE este o economie majoră și un mare consumator al acestor produse de bază, acest pas va contribui la stoparea unei părți semnificative din defrișările și degradarea pădurilor la nivel mondial, fapt care la rândul său va reduce emisiile de gaze cu efect de seră și pierderea biodiversității. Acest acord major survine chiar înainte de începerea Conferinței privind biodiversitatea (COP15), un eveniment crucial în care urmează să se definească obiective de protecție a naturii pentru deceniile următoare.
După intrarea în vigoare a noilor norme, toate întreprinderile relevante vor trebui să asigure cu strictețe diligența necesară dacă introduc pe piața UE sau exportă de pe aceasta: ulei de palmier, bovine, soia, cafea, cacao, lemn și cauciuc, precum și produse derivate (cum ar fi carnea de vită, mobila sau ciocolata). Aceste produse de bază au fost alese pe baza unei evaluări aprofundate a impactului, care le-a identificat drept principalul factor al defrișărilor cauzate de expansiunea agricolă.
Acordul politic survine la doar 12 luni de la propunerea Comisiei din 2021. Versiunea finală se bazează pe principalele idei propuse de Comisie, și anume: combaterea defrișărilor, indiferent dacă acestea sunt legale sau ilegale; cerințe stricte de trasabilitate care leagă produsele de bază de terenul agricol unde au fost produse, precum și un sistem de evaluare comparativă la nivel de țară.
Noi norme privind diligența necesară pentru întreprinderi
Noul regulament stabilește norme stricte privind obligația de diligență pentru întreprinderile care doresc să introducă produse relevante pe piața UE sau să le exporte. Operatorii și comercianții vor trebui să demonstreze că produsele nu implică defrișări (sunt produse pe terenuri care nu au făcut obiectul defrișărilor după 31 decembrie 2020) și sunt legale (respectă toate legile aplicabile relevante în vigoare în țara de producție).
Întreprinderilor li se va cere, de asemenea, să colecteze informații geografice precise cu privire la terenurile agricole în care au fost cultivate produsele de bază pe care le procură, astfel încât să se poată verifica dacă sunt respectate normele. Statele membre trebuie să se asigure că nerespectarea normelor conduce la aplicarea unor sancțiuni eficace și disuasive.
Lista produselor de bază vizate va fi revizuită și actualizată periodic, ținând seama de noile date, cum ar fi evoluția modelelor defrișărilor.
Comisia va derula un sistem de evaluare comparativă care va evalua țările și regiuni ale acestora, precum și nivelul lor de risc în materie de defrișare și de degradare a pădurilor – risc scăzut, risc standard sau risc ridicat – luând totodată în considerare expansiunea agricolă legată de producția celor șapte produse de bază și a produselor derivate. Obligațiile întreprinderilor vor depinde de nivelul de risc aferent. Acest sistem va contribui, de asemenea, la orientarea colaborării UE cu țările partenere în vederea stopării defrișărilor; în același timp, se va acorda o atenție deosebită situației comunităților locale și a populațiilor indigene.
La nivel internațional, UE își va intensifica angajamentul, atât la nivel bilateral cu țările producătoare și consumatoare, cât și în cadrul forurilor multilaterale relevante, pentru a asigura punerea eficace în aplicare a noului act legislativ și pentru a sprijini țările producătoare atunci când este necesar. Noile norme nu numai că vor reduce emisiile de gaze cu efect de seră și pierderea biodiversității, ci vor contribui, de asemenea, la asigurarea mijloacelor de subzistență a milioane de persoane, inclusiv a populațiilor indigene și a comunităților locale din întreaga lume, care depind în mare măsură de ecosistemele forestiere.
Etapele următoare
Parlamentul European și Consiliul vor trebui acum să adopte în mod oficial noul regulament înainte ca acesta să poată intra în vigoare. După intrarea în vigoare a regulamentului, operatorii și comercianții vor avea la dispoziție 18 luni pentru a pune în aplicare noile norme. Microîntreprinderile și întreprinderile mici vor beneficia de o perioadă de adaptare mai lungă, precum și de alte dispoziții specifice.
Context
Defrișările și degradarea pădurilor contribuie în mod substanțial la schimbările climatice și la declinul biodiversității – cele două provocări-cheie la adresa mediului din epoca în care trăim. Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO) estimează că în perioada 1990-2020 s-au pierdut 420 de milioane de hectare de pădure, o suprafață mai mare decât cea a Uniunii Europene. În ceea ce privește pierderea netă de suprafață (diferența dintre suprafața defrișată și noua suprafață a pădurilor plantate sau regenerate), FAO estimează că, în aceeași perioadă, lumea a pierdut aproximativ 178 de milioane de hectare de suprafață împădurită, echivalente cu triplul teritoriului Franței.
Grupul interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC) estimează că 23 % din totalul emisiilor antropice de gaze cu efect de seră (din perioada 2007-2016) provin din agricultură, silvicultură și alte utilizări ale terenurilor. Aproximativ 11 % din emisiile totale provin din silvicultură și alte utilizări ale terenurilor, în cea mai mare parte despăduriri, în timp ce restul de 12 % sunt emisii directe generate de producția agricolă, cum ar fi efectivele de animale și îngrășămintele.
