DISLEXIE
Un nou program educațional destinat elevilor din clasa I cu risc crescut de dislexie are un efect clar pozitiv, arată un studiu recent realizat de Centrul pentru Cercetarea Lecturii din cadrul Universității din Copenhaga. În clasa a III-a, proporția elevilor cu dislexie a fost semnificativ mai mică în rândul celor care au participat la noul program educațional, comparativ cu elevii din grupul de control.
Dislexia este asociată cu rezultate școlare mai slabe în învățământul primar, cu un risc mai mare de a nu finaliza o formă de educație secundară și, de asemenea, cu un risc crescut de șomaj ulterior.
Cu toate acestea, cercetările internaționale arată că o instruire direcționată și cuprinzătoare, realizată în grupuri mici — în special în primii ani de școală — poate sprijini semnificativ dezvoltarea copiilor cu risc crescut de dislexie.
În acest context, cercetători de la Centrul pentru Cercetarea Lecturii au realizat primul studiu danez care măsoară efectul unui program educațional nou, de lungă durată, implementat în clasa I și destinat elevilor cu risc crescut de dislexie. Rezultatele sunt extrem de pozitive.
– Prin acest studiu putem demonstra, pentru prima dată într-un context danez, că o intervenție timpurie și direcționată, cu un număr mare de ore de predare în grupuri mici în clasa I, poate face o diferență majoră pentru elevii aflați în risc de dislexie. Practic, acest lucru reduce considerabil numărul elevilor cu dislexie în clasa a III-a, spune Anna Steenberg Gellert, cercetător senior la Centrul pentru Cercetarea Lecturii și coordonator al proiectului Identificare timpurie și intervenție împotriva dislexiei.
Îmbunătățiri majore pe termen scurt și lung
În total, 34 de școli au participat la studiu. Elevii cu risc crescut de dislexie au fost identificați la finalul clasei pregătitoare. În 18 școli, elevii au participat pe parcursul clasei I, în grupuri mici, la un nou program educațional bazat pe cercetare, care a inclus în total 76 de lecții. Predarea a fost realizată de consilierii de lectură ai școlilor.
În celelalte 16 școli, predarea citirii a continuat în mod obișnuit. Aici, elevii cu risc crescut de dislexie au primit, în medie, 14 lecții de instruire special adaptată pentru citire, în grupuri mici, pe parcursul clasei I.
Noul program educațional, bazat pe cercetare și cu un număr mare de lecții, a generat rezultate clare atât pe termen scurt, cât și pe termen lung, explică Anna Steenberg Gellert:
– La finalul clasei I, elevii care au participat la noul program educațional erau, în medie, mult mai buni la citire decât elevii care au beneficiat doar de instruirea obișnuită. Doar 15% dintre elevii din grupul experimental abia puteau citi, comparativ cu 37% în grupul de control. În același timp, elevii din grupul experimental au apreciat că au devenit cititori mai buni.
– La finalul clasei a III-a, 37% dintre elevii din grupul experimental au fost clasificați ca având dislexie. În rândul elevilor care au urmat instruirea obișnuită, procentul a fost de 53%.
Chiar dacă studiul arată că majoritatea elevilor aflați în risc pot beneficia de un progres semnificativ încă din clasa I prin participarea la un program educațional amplu, unii elevi vor continua să aibă dificultăți atât de mari încât acest lucru nu va fi suficient.
– Așa cum arată și cercetările internaționale, o parte dintre elevi vor avea nevoie de instruire special adaptată în citire și scriere de mai multe ori pe parcursul școlarizării. Pentru unii, un singur program intensiv nu este suficient. Acest lucru se datorează faptului că dislexia este o dificultate de învățare greu de depășit, explică Anna Steenberg Gellert.
Resurse suplimentare reduse – efect major
Deși intervenția consolidată din clasa I a necesitat mult mai multe ore de predare, cercetătorii implicați în proiectul Identificare timpurie și intervenție împotriva dislexiei arată că elevii din școlile participante au avut nevoie, ulterior, de mai puține ore suplimentare în clasele a II-a și a III-a.
În total, intervenția a echivalat cu o medie de aproximativ 12 lecții suplimentare cu consilier de lectură per elev, pe parcursul celor trei ani în care elevii au fost monitorizați.
– Dintr-o perspectivă socio-economică, costurile suplimentare ale unei astfel de intervenții timpurii consolidate pot fi, cel mai probabil, compensate de beneficii pozitive pe termen lung, apreciază Anna Steenberg Gellert și concluzionează:
– Atunci când mai puțini copii dezvoltă dificultăți severe de citire, cresc șansele ca mai mulți să finalizeze o formă de educație și să se integreze pe piața muncii. Acest lucru este benefic atât pentru individ, cât și pentru societate.
Despre proiect
Proiectul Identificare timpurie și intervenție împotriva dislexiei a fost realizat de Centrul pentru Cercetarea Lecturii din cadrul Universității din Copenhaga, cu sprijinul Fundației Egmont.
Proiectul include dezvoltarea, testarea și evaluarea unui nou program educațional destinat elevilor cu risc de dislexie în clasa I.
Cercetătorii au realizat și un rezumat al rezultatelor proiectului, disponibil online. De asemenea, pe site-ul proiectului pot fi consultate mai multe rapoarte și articole.
Articolul a fost publicat inițial pe site-ul Universității din Copenhaga:
https://nyheder.ku.dk/alle_nyheder/2026/02/ny-forskning-styrket-tidlig-indsats-giver-markant-faerre-ordblinde-elever/ – Universitatea din Copenhaga
