Versiunea Rusiei a războiului din Ucraina a fost respinsă până acum de Occident. Însă, într-un interviu despre propaganda rusă, James Pamment, expert în dezinformare și propagandă, spune că imaginea Rusiei riscă să se afișeze în rândul diferitelor grupuri. El laudă, de asemenea, strategia SUA de a scurge informatii despre planurile Rusiei, o abordare testată anterior în primul rând în cercetare.
Ca expert în comunicații, ce părere aveți despre informațiile Rusiei despre războiul din Ucraina?
– Este foarte disperat de teorii absurde ale conspirației, este o propagandă a slăbiciunii. Nu este atât de puternic pe cât te-ai aștepta. Este clar respins.
Deci Rusia a reușit mai bine în trecut?
– Da, în trecut au reușit să exploateze crăpăturile care există în țările occidentale pentru ca, de exemplu, să creeze neîncredere între grupurile care sunt împotriva puterii. De data aceasta, a existat rapid un consens puternic în Occident și, prin urmare, a fost mai dificil de utilizat această strategie la începutul războiului.
– Dar acordul care exista la începutul războiului probabil că nu va fi valabil pentru toată lumea din Europa.
Deși mașina de propagandă rusă a început foarte încet la început, acum este din nou la viteză maximă.
Ce vrei să spui?
– Există riscul ca propaganda rusă să se afişeze în rândul grupurilor care sunt împotriva establishment-ului, împotriva imigraţiei, anti-vaccinuri, negânditorii climatului sau care nu au încredere în NATO.
– Vedem semne că ei vor fi grupurile țintă pe care Rusia încearcă să le exploateze. Deși mașina de propagandă rusă a început foarte încet la început, acum este din nou la viteză maximă.
Mass-media de stat rusă este portată în vest, cum iese Rusia?
– După ce canalele de știri de stat rusești RT și Sputnik au fost interzise în vest, ambasadele Rusiei au preluat difuzarea informațiilor. Narațiunile de conspirație sunt publicate pe conturile oficiale ale ambasadelor, care sunt apoi diseminate.
ÎN Acest război este PENTRU prima dată când strategia a fost testată ca un factor de descurajare la scară mai mare și, da, există multe indicii că are succes.
– De exemplu, acuzațiile de rusofobie și că Ucraina dezvoltă boli virale infecțioase în biolaboratoarele au fost publicate de atunci în conturile ambasadelor. O mare parte din propagandă își are originile pe platforma rusă de socializare Telegram înainte de a ajunge pe Facebook, Twitter și YouTube.
Se spune că serviciul de informații al SUA și-a schimbat strategia de informare în timpul acestui război. Acum ies cu informații despre viitoarele planuri ale Rusiei pe care le-au interceptat, dar care anterior erau ținute secrete. Este o strategie de succes?
– Această strategie, care se numește „prebunking” spre deosebire de „debunking”, a fost testată în cercetare de câțiva ani. De exemplu, ieșind dinainte și explicând afirmații false care au început să câștige teren cu cei ce neagă problemele climatului sau adversarii vaccinurilor, dar înainte ca argumentele să înceapă să fie răspândite de către grupurile însăși. În acest fel, se creează o conștientizare în rândul potențialilor destinatari care devin astfel mai puțin receptivi la argumentele eronate.
– În acest război este pentru prima dată când strategia este testată ca metodă de descurajare la scară mai mare și da, există multe indicii că are succes. Un exemplu în acest sens ar putea fi faptul că Putin nu a îndrăznit să înceapă războiul cu o crimă de război fabricată care ar fi pusă pe seama Ucrainei, ceea ce altfel cred că ar fi făcut.
– Este incitant că prebunking se bazează mai degrabă pe evaluări de informații decât pe fapte dovedite, este și inovator.
Războiul a ridicat problema cenzurii. Ar trebui să intre sau nu Twitter și Facebook și să șteargă știrile false? Ce spuneți și ce spune cercetarea aici?
– Dacă conținutul este și incorect și poate fi dăunător pentru grupuri mari, platformele tehnologice ar trebui să elimine conținutul, cred. Și propaganda de război rusă poate, pe termen lung, să fie dăunătoare unor grupuri mari de oameni prin creșterea riscului de suferință și deces în Ucraina. Deci este absolut corect să cenzurezi. Apoi, desigur, există multe nuanțe dificile în problema cenzurii.
Aveți vreun sfat pentru noi, consumatorii obișnuiți de media?
– În legătură cu izbucnirea războiului, majoritatea mass-media importante au început să relateze în direct. Ca cititor, este important să fii conștient de faptul că raportarea se bazează adesea pe o singură sursă care nu a putut fi confirmată, se menționează la sfârșit, poți fi ușor manipulat dacă nu ai reflectat asupra acestui lucru.
– Nu văd cum mass-media ar proceda diferit, dar, ca cititor, este important să înțelegem că dezavantajul acestei raportări rapide și extinse este că fiabilitatea este puțin mai mică decât este de obicei. Trebuie pur și simplu să-ți ascuți capacitatea de critică a sursei.
